Premium
Liderii europeni au avertizat Guvernul de la București asupra modificărilor în domeniul justiției, însă coaliția PSD-ALDE a acuzat un dublu standard. Totodată, un Eurobarometru al CE arată că doar 40% dintre români au o percepție bună asupra independenței justiției, față de media UE, care e la 56%.
Situația statului de drept în România a fost monitorizată îndeaproape de instituțiile europene, în special de Comisia Europeană. Numeroase avertismente au venit din partea oficialilor europeni în legătură cu acțiunile Guvernului și ale coaliției PSD-ALDE care au vizat modificarea legislației în domeniul justiției, prin ordonanțe de urgență sau schimbări în Parlament ale Codului penal și Codului de procedură penală, informează Mediafax.
Miercurea și joia trecută, o delegație a Comisiei de la Veneția a efectuat o vizită la București pentru a discuta cu Tudorel Toader, președintele Klaus Iohannis, membri ai Comisiei parlamentare pentru legile justiției despre cinci ordonanțe de urgență ale Executivului care au vizat înființare Secției speciale pentru anchetarea magistraților sau modificări ale Legilor justiției.
În perioada vizitei oficialilor europeni, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală. Procedura parlamentară a fost reluată după ce lui Tudorel Toader i s-a reproşat că nu iniţiază ordoanță de urgență pentru aceste modificări. Acesta a plătit cu funcția refuzul inițierii unei astfel de OUG, el demisionând, iar interimar fiind numită Ana Birchall, vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României.
Imediat după adoptarea de către Parlament, PNL și USR au sesizat CCR în legătură cu proiectele care au modificat codurile penale, urmând ca pe 22 mai acestea să fie discutate de către judecătorii Curții.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a fost printre cei mai vocali în legătură cu schimbările legislative în domeniul justiției în România. El a atenționat că țara noastră face regrese cu privire la reforma justiției, caz în care CE va fi nevoită să acționeze pentru ca România să continue eforturile luptei anticorupție, respectării statului de drept și asigurării independenței justiției.
Timmermans a spus, în cadrul unei dezbateri organizate vinerea trecută de postul Euronews, că nici Partidul Socialiştilor Europeni (PSE), nici Comisia Europeană nu vor accepta ca România să reducă intensitatea acţiunilor anticorupţie.
„Problema în România este lupta împotriva corupţiei. Politicienii încearcă să scape de presiunea pe care o simt în această luptă împotriva corupţiei. Acest lucru este inacceptabil, iar Comisia Europeană va spune «nu», chiar şi familia noastră politică va spune «nu» în această situaţie. Este un fapt că atunci când statul de drept are probleme, când nu există un sistem de verificări şi echilibru, corupţia va creşte”, a afirmat Timmermans.
Comisia Europeană a reinterat acest mesaj, marți, în cadrul unei dezbateri pe tema situaţiei din România, precizând că instituția va acţiona rapid în contextul problemelor care afectează statul de drept, potrivit unui anunț al unui purtător de cuvânt al Executivului UE.
Întrebat dacă Executivul UE va acţiona rapid în relaţia cu România în contextul problemelor statului de drept, purtătorul de cuvânt a afirmat: „Da, aşa se va întâmpla, Colegiul Comisarilor a fost informat”.
De asemenea, la începutul lunii aprilie, Colegiul Comisarilor europeni a discutat pe marginea situației statului de drept în România. Frans Timmermans a avertizat atunci Guvernul de la București să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. El a spus că a discutat de mai multe ori cu premierul Viorica Dăncilă și că i-a transmis foarte clar că a vorbi de dragul vorbei nu e suficient și că sunt necesare acțiuni urgente care trebuie să apară cât mai curând.
PSD și ALDE, amenințate cu excluderea din familiile politice europene
Dezbaterea legată de situația statului de drept în România a escaladat până la avertismente pentru PSD și ALDE. Astfel, pe 5 aprilie, Frans Timmermans, care este și candidatul Partidului Socialiștilor Europeni (PSE), a afirmat că PSD riscă excluderea din familia europeană din acest motiv.
La scurt timp, pe 11 aprilie, și președintele PSE Serghei Stanişev a spus că PES va lua în calcul îngheţarea relaţiilor cu PSD până la discutarea statului de membru al PES în iunie, dacă Guvernul nu clarifică angajamentul pentru statul de drept şi dacă nu va urma recomandărilor Comisiei Europene. El a adăugat că până în luna iunie nu va mai fi organizat niciun eveniment PES alături de PSD.
De asemenea, problema excluderii partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu din ALDE european a fost ridicată tot din cauza situației statului de drept în România.
Astfel, liderul grupului ALDE din Parlamentul European Guy Verhofstadt a transmis, joia trecută, într-un mesaj pe Twitter, că se așteaptă ca ALDE european să excludă oficial ALDE România, motivând că situația țării noastre continuă să regreseze.
Totodată, la începutul acestei luni, purtătorul de cuvânt al ALDE european, Didrik de Schaetzen, a declarat, pentru MEDIAFAX, că este foarte probabil ca problema excluderii ALDE România din ALDE Europa să se regăsească pe agenda întâlnirii statutare a formaţiunii europene, din 28 iunie, în Elveţia.
Liderii PSD-ALDE acuză că oficialii europeni critică România pentru că sunt în campanie electorale
Social-democraţii au precizat, referitor la posibilitatea îngheţării relaţiilor între PES şi PSD, că tratamentul unor colegi din PES este inadmisibil şi că se puteau aştepta la atacuri din partea adversarilor politici, însă nu din partea propriei familii politice. El a adăugat că nu are de gând momentan să le răspundă socialiștilor europeni, precizând că o va face după alegeri şi dacă europenii vor vorbi de marile cazuri corupţie din ţările din Vest.
Referitor la afirmațiile liderilor UE cu privire la situația statului de drept în România, Liviu Dragnea a spus că țara noastră „a fost transformată în ţapul ispăşitor al jocurilor de putere dintre familiile politice europene”. Acesta s-a întrebat de ce niciun oficial european nu a adus în discuție protocoalele ilegale între SRI și instituții din sistemul judiciar din România.
Liderul PSD a mai declarat că România a aderat la principiile UE, însă acest lucru nu trebuie confundat cu slugărnicia, precizând că nu poate fi acceptat dublul limbaj.
„Este vorba de campanie electorală. Marii lideri europeni sunt în campanie electorală şi au transformat România într-o minge electorală pe care o plimbă dintr-un teren în altul pentru a obţine nişte aplauze de la nişte galerii. Vorbim în România despre lupta anticorupţie? S-a vorbit în România despre marile cazuri de corupţie şi de devalizări uriaşe din ţările vest europene? Despre care luptă anticorupţie care este blocată în România e vorba aici?” afirma Dragnea pe 5 aprilie.
Și reprezentanții ALDE au reacționat la solicitarea lui Guy Verhofstadt, precizând că acesta minte în legătură cu excluderea partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu din ALDE european, din ambiția de a obține funcții europene, însă această dorință nu justifică minciunile sale. Aceștia au adăugat că grupul ALDE din Parlamentul European nu avea cum să ia în considerare excluderea formațiunii române, pentru că statutar ALDE România este membru al ALDE Europa.
Referitor la o posibilă excludere a partidului său, Călin Popescu Tăriceanu declara, într-un interviu acordat MEDIAFAX, la începutul acestei luni, că cel mai mare risc este ca ALDE European să nu mai fie ALDE. El a mai spus că, în contextul alegerilor europarlamentare din 26 mai, există o serie de jocuri pentru viitoarea Comisie Europeană și Parlament European, „iar la Bruxelles sunt minţi înfierbântate care vor ca ALDE să se verse într-o structură mai mare în care să-şi piardă identitatea de liberali”.
Referitor la criticile Comisiei Europene, liderul ALDE a spus că unii oficiali europeni „au devenit orbi la abuzurile cozilor de topor din țările estice”. El a adăugat că discursul reprezentanților CE prin care critică România este unul foarte convenabil pentru că astfel aceștia au „argumentarea perfectă pentru împotmolirea Uniunii în propriul proiect”. Tăriceanu a precizat că „nu e nimic în neregulă cu Uniunea Europeană, ci cu conducătorii ei vremelnici care s-au îndepartat de viziunea părinţilor fondatori ai Uniunii”.
Scandalul legat de candidatura Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European
Liderii europeni au reacționat după ce Laurei Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, acțiune dispusă de Secția de anchetă a magistraților, în dosarul aducerii în țară a lui Nicolae Popa. Una dintre interdicţii a fost aceea de a nu părăsi ţara.
Deși ÎCCJ a admis ulterior contestația fostei șefe a DNA și a dispus ridicarea măsurii controlului judiciar, reprezentanții Comisiei Europene și președintele Parlamentului European Antonio Tajani au criticat acțiunile din țară, în contextul candidaturii lui Kovesi pentru funcția de procuror-șef european.
Astfel, Antonio Tajani a afirmat, pe Twitter, că este îngrijorat de veştile privind punerea sub control judiciar a Laurei Codruţa Kovesi, precizând că PE susţine candidatura acestei la şefia Parchetului UE şi că va ridica problema la reuniunea de miercurea viitoare cu liderii grupurilor. Ulterior Parlamentul European a reafimat susținerea acesteia pentru postul de procuror-șef european.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritas Schinas, a declarat că e crucial ca toţi candidaţii înscrişi pentru şefia Parchetului European să fie trataţi corect şi să poată participa la toţi paşii procedurii de selecţie.
Mai mulţi eurodeputaţi, printre care şi câţiva din conducerea Comisiei LIBE, Judith Sargentini şi Ana Gomes, au criticat, prin mesaje pe Twitter, măsura controlului judiciar în cazul lui Kovesi. Gomes a catalogat acțiunea ca fiind „un truc josnic a actualei guvernări corupte a lui Liviu Dragnea şi a premierului său marionetă”. Alt membru al Verzilor, Rebecca Harms, a spus că acțiunea la adresa lui Kovesi este scandaloasă și inacceptabilă și va avea ca efect „creșterea lipsei de încredere faţă de Guvernul şi autorităţile României”.
În replică, Liviu Dragnea a declarat că este vorba de un dublu standard din partea oficialilor europeni care cer politicienilor din România să nu interfereze în justiție, însă cer să fie oprită ancheta penală în cazul Laurei Codruța Kovesi. Liderul PSD a adăugat că funcția de procuror șef european, pentru care este nominalizată fosta șefă a DNA, este negociată ca la piață, iar cel care va ajunge să dețină postul va avea o problemă pentru că se va considera a fi numit politic.
De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a criticat declaraţiile lui Antonio Tajani, precizând că niciun factor, nici măcar preşedintele Parlamentului European, nu poate solicita începerea sau oprirea unei anchete penale.
Călin Popescu Tăriceanu a spus că este vorba despre un dublu standard atunci când oficialii europeni exprimă îngrijorări cu privire la justiția din România însă au mesaje menite să influențeze deciziile în justiție, referindu-se specific la cazul Laurei Codruța Kovesi. Liderul ALDE a adăugat că dublul standard „are o explicație în aproprierea alegerilor pentru PE”, iar discuția este în funcție de interese, având în vedere că Kovesi e preferată unora din PE „care vor să ne impună şi nouă această alegere”.
După trei runde de negocieri în acest an, Parlamentul European și Consiliul UE nu au ajuns la un consens în legătură cu candidatul pentru șefia Parchetului UE. PE o susține pe Laura Codruța Kovesi pentru această funcție, în timp ce Consiliul UE pe francezul Jean-François Bohnert. Astfel, decizia în acest sens a fost amânată, în contextul încheierii legislaturii PE și al alegerilor europarlamentare.
Procentul românilor care au încredere în independența justiției, în scădere față de media europeană
Pe 26 aprilie, Comisia Europeană a publicat un Eurobarometru, care face parte din Tabloul de bord 2019 privind justiția în UE și care arată că numai 40% dintre români au o percepție bună și destul de bună asupra independenței judecătorilor și a tribunalelor, în scădere față de anul precedent, media la nivel european fiind de 56%.
Spre deosebire de 2018, proporția românilor care au o percepție destul de proastă - 27% și foarte proastă - 17% asupra independenței justiției este în creștere cu trei și respectiv două puncte procentuale în acest an.
La nivelul statelor membre ale UE, 12% au o percepție bună cu privire la independența justiției, iar 44% au o percepție destul de bună, asta însemnând în total un procent de 56%, conform Eurobarometrului CE. Totodată, 22% au o opinie destul de proastă asupra independenței justiției, iar 11% o părere foarte proastă. În total, la capitolul percepție proastă, la nivelul UE procentul este de 33%, comparativ cu 44% în România.
Cei mai mulți români, care au o percepție bună și destul de bună asupra independenței justiției, se încadrează în segmentul de vârstă 15-24 de ani, urmat de 40-54 de ani, mai arată sursa menționată.
Românii care au o părere destul de proastă și foarte proastă în legătură cu independența justiției în țara noastră, un procent total de 44%, motivează că principala cauză este interferența și presiunea Guvernului și a politicienilor. Prin urmare, 48% dintre români spun că astfel de presiuni și amestecuri contează „foarte mult” în percepția pe care o au asupra justiției, iar 23% spun că acestea sunt „oarecum” importante.
Cei care au o percepție bună și destul de bună asupra independenței justiției au afirmat, în proporție de 69%, că statutul judecătorilor le garantează independența „foarte mult” - 21% ori „oarecum” - 48%. Un procent de 60% dintre români sunt de acord „foarte mult” - 22% și „oarecum” - 38%, că nu există presiuni ale guvernului și politicienilor în justiție.
Eurobarometrul a fost realizat în România, între 9 și 11 ianuarie, prin telefon, pe un eșantion de 1.005 persoane.
Parlamentul European propune condiţionarea accesului la fonduri UE de independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei
Pe 17 ianuarie, Parlamentul European a adoptat un proiect de rezoluție care propune ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient fraudele şi actele de corupţie să riște suspendarea fondurilor comunitare.
„Asistată de un grup de experţi independenţi, Comisia Europeană va avea sarcina de a depista «deficienţe generalizate în privinţa statului de drept» şi va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăţilor efectuate prin bugetul UE sau reducerea prefinanţării”, prevede proiectul aprobat de PE.
Planul va fi implementat doar dacă va fi aprobat, după negocieri, de Parlamentul European şi de Consiliul European.
De asemenea, rezoluția adoptată de PE, precizează că Uniunea Europeană trebuie să intensifice acţiunile pentru promovarea democraţiei, a normelor statului de drept şi a drepturilor fundamentale în spaţiul comunitar, inclusiv prin susţinerea organizaţiilor societăţii civile.
Imediat ce un stat membru sancţionat va remedia problemele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot hotărî deblocarea fondurilor.
Comisia Europeană va putea stabili că normele statului de drept sunt expuse riscurilor dacă apar probleme în funcţionarea sistemului de implementare a bugetului UE, în funcţionarea sistemului autorităţilor de control financiar, în investigarea fraudelor, a actelor de corupţie, în evaluările efectuate de instanţe judiciare, în combaterea evaziunii fiscale sau în cooperarea autorităţilor naţionale cu Oficiul UE pentru combaterea Fraudelor sau, eventual, cu Parchetul General European.
În 2017 și 2018, Comisia Europeană a propus, în cadrul proiectului de reformare a bugetului comunitar, posibilitatea limitării accesului la finanţare europeană în cazul ţărilor membre ale Uniunii Europene care nu respectă principiile statului de drept.
