Premium
Piaţa sondajelor de opinie este parazitată de impostori. Opinia publică este manipulată grosolan prin sondaje, iar politicienii beneficiază din plin de aceast lucru. Acestea sunt concluziile lui Bruno Ştefan, preşedintele Fundaţiei "Biroul de Cercetari Sociale" (BCS), care face o analiză dură a situaţiei.
"La o lună după acel sondaj naţional, am început o campanie de măsurare zilnică a intenţiilor de vot în Sectorul 2, iar în ziua alegerilor am făcut exit-poll. Cum exit-poll-ul BCS a fost confirmat cu o eroare de +/-0,3% (probabil că e cea mai mică eroare din istoria exit-poll-urilor), cred că nici măsurătorile zilnice nu au avut erori mari. Şi nu am constatat în perioada august-noiembrie variaţii mai mari de 1,5% pentru cei doi candidaţi. Ceea ce înseamnă că imediat după alegerile europarlamentare opiniile alegătorilor s-au stabilit şi nu au mai variat semnificativ.
Pentru că unii sondatori au falsificat cifrele publicate, unii analişti au indus imediat după alegeri ideea revoluţiei votului, revoltei spontane a tinerilor, miracolului facebook-ului, manipulărilor americanilor, trădărilor unor lideri PSD. Cifrele ataşate arată că nu a fost vorba de aşa ceva, că erau mai mulţi cei care voiau să-l voteze pe Iohannis decât pe Ponta. Ceea ce s-a întâmplat în campania electorală a fost o manipulare a sondajelor, cu scopul de a induce în opinia alegătorilor altă realitate. Sondajul BCS din iulie a fost făcut imediat după sondajul CURS şi cu câteva zile înaintea sondajului IRSOP, pe acelaşi tip de eşantion şi cu mai mult de o treime din operatori identici. Asta arată că nu diferenţele metodologice au stat la baza diferenţelor dintre cifre, ci diferenţele de caracter, iar CURS şi IRSOP au avut o experienţă a manipulării cifrelor foarte veche", susţine Bruno Ştefan.
Preşedintele BCS face un adevărat istoric al manipulărilor prin sondaje, care atară că unele institute au în continuare activitate, deşi au "dat-o în bară" grav de mai multe ori.
"Mitul manipulării cu sondajele a crescut în mintea unor strategi şi politicieni, decredibilizand total o meserie. Pentru că nu au fost prea mulţi sociologi care au cedat acestor jocuri, unii politicieni au adus pe piaţă sondajelor istorici, ingineri, medici, politologi sau chiar oameni fără facultate. I-au grupat într-o asociaţie a "profesioniştilor sondatori" şi au început să-i acuze pe sociologii care difuzau alte cifre decât cele difuzate de aceşti impostori. Unii s-au temut şi nu au mai publicat sondaje, alţii s-au retras de pe o piaţă murdărită total, iar cei care au rezistat au fost maculaţi sau ignoraţi.
Rezultatul votului din 16 noiembrie 2014 nu a înlăturat această clica de pe piaţă, ci mai degrabă a întărit-o, a convins-o că trebuie să continue la un ritm şi mai intens campania de manipulare. Unii sociologi murdăriţi în trecut îi încurajează să continue, parcă pentru a redeveni onorabili prin comparaţie cu primitivismul celor noi. Frică de controale, de hărţuieli sau de dispariţia contractelor cu statul îi împiedică pe sociologii din cele două asociaţii de profil să reacţioneze public pentru a curată această breaslă, unii sperând că Dumnezeu îi va lumina pe politicieni şi nu vor mai falsifică sondajele.
Ceea ce se întâmplă în România cu sondajele s-a întâmplat şi în alte ţări occidentale, dar în urmă cu multe decenii. Politicieniii au fost cei care au curăţat breslele sondatorilor de impostori şi i-au trecut pe linie moartă pe cei care au greşit mult estimările voturilor. Oare cât va mai trece până vor face şi politicienii români o curăţenie şi o profesionalizare a acestei bresle? Ştiu că mulţi îşi doresc acest lucru, dar nu îşi pot impune opinia pentru că unii au ancore solide în lumea serviciilor secrete. Dacă şi Iohannis se va folosi de aceiaşi sondatori care au eşuat lamentabil în noiembrie, înseamnă că ei vor reuşi să-şi ia ţară înapoi de la alegători. Sper totuşi să nu reuşească, în ciuda eforturilor pe care le fac", se mai arată în analiza realizată de Bruno Ştefan.
