Premium
Societatea civilă urmează să aibă zile negre în România.Sute de ONG-uri și-ar putea pierde statutul de utilitate publică în perioada următoare. Printre ele și unele care au sprijinit, logistic și nu numai, protestele de stradă de amploare ce au avut loc ca efect al adoptării OUG 13. Guvernul Grindeanu se află în curs de finalizare a verificării activității acestor asociații, după ce liderul PSD, Liviu Dragnea a cerut acest lucru, iar demersul a fost încurajat de depunerea unei inițiative legislative a unui parlamentar social-democrat.
ZVON Donald Trump în România (presă)/ Autoritățile nu confirmă
Descoperire INCREDIBILĂ a DNA: 'Lucra' 23 de ore pe zi, 7 zile din 7 și era șef de instituție / DOC
În prezent, conform datelor Ministerului pentru Consultare Publică, în țara noastră există 133 de ONG-uri care au obținut statutul de utilitate publică din partea Secretariatului General al Guvernului. Alte 1300 de asociații, fundații și organizații au primit acest statut în baza unor legi speciale prin care au fost înființate, fără aplicarea unor criterii minimalșe care să permită o slecție mai riguroasă a lor. Mai mult, ONG-urile stau prost când vine vorba de transparentizarea propriilor activități în Monitorul Oficial, doar puțin peste 50 dintre ele publicându-și aceste rapoarte de activitate, inclusiv datele fiscale.
Pretext mai mult decât îndeajuns pentru actuala Putere pentru a trece la represalii după ce timp de mai mult de o lună, activitatea și imaginea Guvernului Grindeanu a a fost afectată de proteste cu sute de mii de oameni în stradă în fiecare zi.
De pe 21 martie încoace, deputatul PSD Liviu Pleşoianu are deja în procedură parlamentară un proiect de lege pentru modificarea legislației privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor de utilitate publică. Cum statutul de utilitate publică oferă ONG-urilor dreptul la sedii închiriate gratuit, acces la resurse bugetare și facilități fiscale, Pleșoianu s-a legat de acest aspect pentru a oferi baza legală de luat la puricat orice organizație de acest fel.
Doar că a depășit așteptările conducerii PSD în zelul său prin introducerea unui nou criteriu eminamente politic. Potrivit acestui proiect de lege, un ONG „nu trebuie să fi desfăşurat în ultimii doi ani şi nici în prezent activităţi politice de orice fel, activităţi de strângere de fonduri sau campanii de sprijinire sau opoziţie faţă de un partid politic sau un candidat pentru o funcţie publică în care acesta poate fi numit ori ales“.
Cu alte cuvinte, orice ONG care critică activitatea unui partid sau Guvern susținut de acel partid își poat pierde sau nu poate obține acces la statutul de utilitate publică, și implicit la finanțările care vin odată obținută această calitate.
Demersul parlamentarului PSD a fost dublat de solicitarea șefului său de partid, care a făcut din miliardarul George Soros, ținta sa predilectă ca păpușarul care are la mână mai toate ong-urile din România, prin finanțările pe care le varsă spre ele.
„Să facă o analiză să vedem dacă într-adevăr toate și-au dovedit utilitatea publică. De asemenea, fiind de utilitate publică, beneficiind și de fonduri publice, trebuie să se facă o verificare riguroasă a modului cum au fost cheltuiți banii, fiind vorba și de bani publici“, cerea Liviu Dragnea, pe fondul manifestațiilor de stradă.
După o mică pauză de efect, Guvernul și-a însușit propunerea liderului PSD, premierul Sorin Grindeanu anunțând, acum două săptămâni, că a însărcinat secretarul general să elaboreze o evidență a asociațiilor care dețin statutul de utilitate publică, pe motiv că acest tip de organizații trebuie să fie cât se poate de transparente în conditiile în care si Executivul oferă transparență în relația cu acestea.
„Provin din Timișoara, unde acest fenomen e destul de extins. Avem foarte multe ONG-uri, Societatea 'Timișoara' și multe altele, toate asociațiile de revoluționari. (...) am avut o discuție cu secretarul general ți i-am cerut să-mi dea o evidență cu toate ONG-urile de utilitate publică, să vedem domeniile fiecăruia. E normal, în momentul când esți de utilitate publica, devii ONG de utilitate publică prin Hotărâre de Guvern” declara atunci Grindeanu.
Potrivit unor surse din interiorul coaliției de guvernare, această evcaluare va fi gata în perioada uarmătoare, iar după Paști se va trece la fapte. Printre ONG-urile vizate se numără SAR și GDS, cunoscute pentru pozițiile critice formulate de-a lungul anilor la adresa partidelor sau pentru campaniile inițiate legate de problemele legale și de moralitatea pe care le au diverși candidați propuși de formațiunile politice la diverse alegeri.
„Majoritatea au primit statutul prin HG. Și tot prin HG îl și vor pierde acele ONG-uri dacă nu vor putea face dovada modului în care au cheltuit banii pe diverse proiecte sau dacă nu au avut mai deloc activitate. Avem însă și asociații și fundații care nu au făcut altceva decât să se implice, partizan, în sprijinul sau împotriva unui partid sau candidat, ceea ce nu este normal într-un stat de drept în care ele ar trebui să reprezinte interesul cetățeanului, nu al politicienilor”, susțin sursele citate.
Măsura anunțată de Guvernul Grindeanu nu este singulară în această parte a Europei. Dimpotrivă, acest demers a fost încurajt de o decizie similară luată de către Guvernul de la Budapesta. La începtul acestui an, autoritățile ungare au anunțat că pregătesc un proiect de lege care obligă ONG-urile ce acţionează în această țară să declare valoarea finanţărilor provenite din străinătate, sub ameninţarea că şi-ar putea pierde autorizaţia de a-şi desfăşura activităţile.
De altfel, tabăra premierului Viktor Orban şi-a înăsprit tonul de la începutul anului împotriva organizaţiilor non-guvernamentale active în Ungaria, în special cele susţinute de miliardarul american de origine ungară George Soros. Tot mai mulți politicieni Fidesz susțin necesitatea de a “curăţa” ţara de un anumit număr de ONG-uri, chiar dacă organisme internaționale, precum ComitetulHelsinki, una dintre cele mai active organizaţii de apărare a drepturilor omului au criticat dur politica Guvernului de exercitare a unui control din ce în ce mai strict asupra acestor asociații.
Iată că în prezent, Orban a devenit un exemplu de urmat și pentru autorităpțile de la București. ONG-urile sunt puse la zid, scenariul finanțării din partea lui Soros este în continuare rostogolit în media de câte ori se ivește ocazia, iar orice manifestare de stradă este în general considerată opera forțelor oculte, cu fundații și organizații de acest tip jucând rolul de pioni în organizarea lor.
