Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, se arată deranjată de opinia diplomaţiei române care a salutat „limba română” în legislaţia naţională a R. Moldova calificând decizia Parlamentului din Moldova „restabilire a adevărului ştiinţific”.
Într-o postare pe Telegram, Zaharova, Zaharova critică dur măsura:
„Serviciul de presă al Ministerului român de Externe informează că legea Parlamentului Republicii Moldova privind redenumirea limbii de stat a republicii în limba română "a restabilit adevărul științific", ceea ce va contribui la consolidarea relațiilor dintre Chișinău și București.
În lingvistica istorică, s-a stabilit de mult timp un consens în ceea ce privește limba moldovenească și limba română. Ele sunt într-adevăr asemănătoare, dar sunt dialecte diferite. Limba moldovenească este limba veche a moldovenilor, menționată în lucrările din secolul al XVII-lea. În 1628, a fost publicată cartea savantului german I. Alshted "Comorile cronologiei" , unde în tabelul limbilor și dialectelor pământului este menționată și limba moldovenească - lingua moldavorum... Există și referiri mai vechi la limba moldovenească, până în secolul al XVI-lea. Dar atunci nu exista limba română, ci româna veche, pe care mai corect este să o numim, după majoritatea cercetătorilor, valahă. Limba română propriu-zisă a prins contur abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după crearea unui set de reguli și a unei gramatici de către teologul român Samuil Micu-Klein.
Mai mult, limba moldovenească, ca limbă a statalității moderne, este în mod organic un simbol al autoidentificării locuitorilor Moldovei, formată în granițele moderne în 1940. Respingând limba moldovenească, actualul regim de la Chișinău ridică întrebarea: a cui este acum Basarabia (care a fost ocupată de România până în 1940) și cui aparțin pământurile de-a lungul Nistrului (care au făcut parte din Ucraina până în 1940)?
Acum, limba moldovenească, în mod paradoxal, a fost păstrată oficial doar în Transnistria.
Dacă vor să rescrie numele limbii, atunci să respecte logica istorică și să numească limba română moldovenească, și nu invers”, a spus Maria Zaharova.
Poziția Maiei Sandu
Autorităţile de la Chişinău rămân ferme pe poziţia de a legifera limba română: „Noi vorbim limba română şi era nefiresc ca în legi, în Constituţie, să fie scris altfel”, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, dând asigurări că va promulga legea imediat ce o va avea pe masă.
Şeful statul susţine că adoptarea acestei legi a fost una întârziată: „Limba este română şi orice s-ar întâmpla în stradă, nu are nicio implicaţie asupra acestui adevăr. Da, s-a întâmplat târziu, dar este bine că s-a întâmplat”, a mai spus Maia Sandu.
România a salutat decizia
România a salutat adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a legii ce prevede înlocuirea „limbii moldoveneşti” în legislaţia naţională cu „limba română”. Ministerul Afacerilor Externe al României menţionează într-un comunicat că adoptarea legii „are o profundă semnificaţie simbolică, întrucât restabileşte adevărul ştiinţific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova şi confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova”.
