Premium
În ultimele săptămâni, armata ucraineană și-a intensificat ofensiva împotriva țintelor rusești din Peninsula Crimeea. Cel mai recent atac a avut loc la Djankoi, unul dintre centrele logistice cheie pentru trupele Kremlinului care ocupă nordul Crimeii, unde "un depozit a luat foc după atacul ucrainean", potrivit cotidianului "Ukrainska Pravda".
La rândul său, șeful provincial instalat de Moscova, Serghei Aksionov, a confirmat incidentul, dar a spus că se datorează "rămășițelor unei rachete doborâte care a lovit un depozit". De asemenea, Ministerul rus al Apărării a confirmat că, în jurul orei 13:00, apărarea sa aeriană "a doborât două rachete tactice operaționale Hrim-2 în apropiere de Djankoi", scrie La Razon, conform Rador Radio România.
"Recucerirea Peninsulei Crimeea va fi dificilă, va necesita mult timp, oameni și materiale. Nu ne putem face iluzii despre asta, cel puțin deocamdată. Planul este în desfășurare și trebuie dus la îndeplinire cu discreţie, inteligență și fără grabă. Dacă cedăm presiunilor externe pentru a încerca să punem capăt acestui război cât mai curând posibil, ne expunem unor circumstanțe care ar putea fi foarte contraproductive", au explicat pentru LA RAZÓN surse neoficiale din Ministerul Apărării ucrainean.
"Încetul cu încetul, am arătat că Rusia nu este invincibilă și că Peninsula Crimeea nu este inexpugnabilă", au adăugat sursele citate.
Misiune de comando
Pe de altă parte, serviciile secrete ucrainene au raportat că, în luna august, o unitate de comando a traversat "pe ski-jet" una dintre strâmtori prin Marea Neagră pentru a ataca o stație rusă de război electronic din Crimeea.
"Un grup de aproximativ 20 de soldați din Batalionul 'Frăție' a efectuat misiunea, călătorind 125 de mile (nautice) peste mare pentru a ajunge în Peninsulă. Primul nostru obiectiv a fost o stație de război electronic atât de puternică încât nici măcar o busolă nu putea funcționa la 20 de mile de coastă", potrivit lui "Borghese", comandantul batalionului care a coordonat acțiunea.
Această incursiune, necunoscută până acum, se adaugă altora pe care trupele de la Kiev le-au efectuat pentru a stabili recucerirea treptată a Crimeii, unele profitând de inundaţia produsă de râul Nipru după distrugerea, în luna iunie, a barajului Kahovka, aflat încă în mâinile Rusiei, care a provocat un ecocid și inundarea unei părți a orașului Herson. La fel, presupusa distrugere a stației rusești ar fi servit la subminarea capacității Kremlinului de a intercepta atacurile cu drone, de a urmări proiectilele britanice Storm Shadow și rachetele de croazieră ucrainene Neptun cu care au lovit recent trupele de la Moscova.
Un plan mai amplu
Ceva care, pe de altă parte, explică ușurința cu care proiectilele și dronele sale au reușit să epuizeze flota rusă de la Marea Neagră. Pe 13 septembrie, au ajuns la docurile uscate de la baza navală din Sevastopol, distrugând Minsk, o navă de debarcare din Clasa Ropucha și au avariat grav un submarin din clasa KILO. A doua zi, dronele sale maritime kamikaze au atacat aeroglisorul Samum, a confirmat Ministerul rus al Apărării. În plus, în acea zi, o combinație de drone și rachete Neptun a atacat cel mai bun sistem de apărare aeriană al Kremlinului, S-400 Triumf, lângă Evpatoria, distrugând un lansator și un radar, potrivit serviciilor de informații ucrainene.
Mai mult, pe 20 septembrie, Ucraina a atacat postul de comandă al Flotei Ruse de la Marea Neagră din apropierea satului Verhniosadove. Pe 21 septembrie, au efectuat un atac coordonat cu drone și rachete împotriva aerodromului militar din Saki, iar pe 22, cu rachete Storm Shadow, au distrus sediul Flotei Ruse de la Marea Neagră din Sevastopol. În această ultimă operațiune, numită "Capcană de crabi", Forțele de Operațiuni Speciale de la Kiev susțin că "34 de ofițeri ruși de rang înalt" au fost uciși.
"Totul face parte dintr-un plan foarte elaborat pe care îl gătim la foc mic. Trebuie să mergi pas cu pas", explică pentru LA RAZÓN surse din Ministerul Apărării.
Având în vedere activitatea frenetică și progresul lent pe fronturile de est și de sud, posibilitatea recuperării Crimeii pare încă foarte îndepărtată, nu doar pentru că aceasta este "o linie roșie" pentru președintele rus Vladimir Putin, așa cum a descris în aprilie secretarul de stat american, Antony Blinken, dar și pentru că Ucraina încă nu are armele necesare pentru a face acest lucru, precum rachetele americane cu rază lungă de acțiune ATACMS. Mai mult, Ucraina trebuie să elibereze mai întâi provinciile Herson și Zaporijjia, unde bătălia este departe de a se termina. Și, dacă Rusia ar pierde Crimeea, umbra posibilei utilizări de către Putin a armelor nucleare ar plana din nou asupra Europei.
