Referendum pentru sporirea puterilor prezidenţiale în Nagorno-Karabah

Locuitorii din enclava Nagorno-Karabah votează luni în cadrul unui referendum menit să întărească puterile "preşedintelui" acestei regiuni disputate de Armenia şi Azerbaidjan, informează AFP, potrivit agerpres.

Cele 280 de birouri de vot s-au deschis la 04:00 GMT şi se vor închide la orele 16:00 GMT, potrivit comisiei electorale centrale din Nagorno-Karabah.

SURPRIZĂ la Bruxelles. Preşedintele Comisiei Europene ar putea DEMISIONA din funcţie - SURSE

Alegătorii sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la amendamentele constituţionale ce instituie trecerea de la un regim semiprezidenţial la unul prezidenţial.

"Preşedintele" regiunii Nagorno-Karabah este în prezent Bako Sahakian.

"Această schimbare este menită să întărească mecanismele de securitate ale ţării noastre, democraţia sa, apărarea drepturilor omului şi eficienţa administraţiei", a dat asigurări "preşedintele parlamentului" separatist Aşot Gulian.

Populat majoritar de armeni şi susţinut de Armenia, Nagorno-Karabah s-a separat de Azerbaidjan la începutul anilor 1990, dar pe plan internaţional este considerat în continuare ca fiind teritoriu azer.

Autorităţile azere şi copreşedinţii grupului de la Minsk al OSCE pentru reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah - Franţa, Rusia şi SUA - au denunţat în mod categoric organizarea referendumului în regiune.

"Referendumul este ilegal şi prin organizarea lui partea armeană demonstrează încă o dată că nu doreşte reglementarea conflictului din Karabah", a declarat sâmbătă preşedintele azer Ilham Aliev.

Citeşte şi: Mesajul care dă fiori reci Europei: Noile rachete ruseşti vor STRĂPUNGE orice scut antirachetă

Copreşedinţii grupului de la Minsk au anunţat la rândul lor într-un comunicat că "nu vor accepta rezultatele referendumului din 20 februarie, care afectează statutul legal al Nagorno-Karabah".

În aprilie 2016, cel puţin 110 persoane, civili şi militari din ambele tabere, au fost ucise în confruntări în Nagorno-Karabah.

Un armistiţiu a fost semnat la Moscova între beligeranţi, însă lupte sporadice continuă să aibă loc de-a lungul liniei de demarcaţie.

Acestea au fost cele mai sângeroase violenţe după un prim armistiţiu încheiat în 1994, după un război care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, în principal azeri.

Nici până în ziua de azi nu există vreun tratat de pace între Armenia şi Azerbaidjan cu privire la Nagorno-Karabah.