Premium
Principala temă a începutului de an pare fi cea a referendumului. Nu doar în România, ci și la vecinii noștri de peste Prut. Ajuns președinte cu o agendă orientată spre apropierea de Rusia, Igor Dodon se vede în situația de a putea face vizite la Moscova, de a mai cere demisia unui ambasador, dar cam atât. Atribuțiile sale sunt extrem de limitate și acesta se găsește în ipostaza de a nu-și putea onora promisiunile din campanie, formulate la acea vreme mai degrabă sub forma unui program de guvernare decât a unui program de președinte.
Cum actuala majoritate parlamentară are declarată susținerea parcursului pro-european al țării, Igor Dodon susținea în urmă cu două zile că a găsit o soluție pentru dizolvarea Parlamentului. Aceasta ar fi organizarea unui referendum de modificare a Constituției care să-i acorde dreptul de dizolvare a forului legislativ și în alte situații decât cele prevăzute în momentul de față în Legea supremă.
„Voi insista pe organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Spun acest lucru în premieră; împreună cu juriștii din aparatul președintelui am identificat practic calea juridică prin care în timpul apropiat vom iniția modificarea Constituției pentru a acorda președintelui țării dreptul de a dizolva parlamentul în alte cazuri decât cele două prevăzute de legislație. Cel mai probabil vom avea un referendum de extindere a împuternicirilor președintelui țării. Nu este vorba de stat prezidențial, cel puțin în această etapă,” a declarat Igor Dodon.
În cazul alegerilor parlamentare anticipate, PSRM, partidul din partea căruia Igor Dodon a candidat la președinție, ar pleca cu prima șansă. Astfel, sunt de înțeles eforturile actualului președinte de a forța anticipatele. Dacă alegerile vor avea loc la termen, adică în 2018, este destul timp ca forțele pro-europene să recupereze distanța față de PSRM iar cetățenii să ajungă să simtă și mai tare beneficiile, în primul rând economice, ale apropierii de Uniunea Europeană.
În momentul de față, lucrurile nu merg în direcția dorită de Dodon. Sub actuala guvernare, ratingul de țară a crescut de la negativ B3 la stabil iar în anul precedent s-a înregistrat cea mai scăzută rată a inflației de după 2009. Practic, se poate spune că ce a fost mai rău a trecut pentru partidele ce susțin parcursul pro-european al țării.
În schimb, mai multe voci de peste Prut susțin că Igor Dodon nu poate iniția referendum pe tema modificării Constituției. Alexandru Arseni, expert în drept constituțional, a declarat că președintele dispune și în momentul actual de toate prerogativele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și că astfel nu poate iniția un referendum constituțional. Vlad Plahotniuc, liderul majorității parlamentare, susține de asemenea că demersul președintelui nu are șanse de reușită, condițiile în care alegerile anticipate pot fi declanșate fiind foarte clar stipulate în lege.
„Constatăm că președintele Igor Dodon se grăbește să-și pună în practică angajamentul de a anula Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, dar și alte angajamente asumate în recenta vizită la Moscova, pe care probabil nu le-a făcut publice. Președintele încearcă să forțeze lucrurile în dorința de a prelua controlul asupra Guvernului și Parlamentului, pentru a-și pune în practică aceste angajamente, pe care le calificăm ca fiind împotriva intereselor strategice ale țării și cetățenilor ei,” a mai declarat Vlad Plahotniuc.
Dacă niciun eveniment major nu va avea loc între timp, viitorul Republicii Moldova alături de UE sau alături de Rusia se va decide cu adevărat la alegerile parlamentare din 2018. Fiecare tabără își pregătește atent pașii. PSRM și Igor Dodon întreprind în acest sens mai multe acțiuni de PR.
Problema acestuia este că Moldova este o țară aflată în pragul sărăciei și, dincolo de acțiunile de PR care pot produce oarece vibrații la nivelul societății, moldovenii așteaptă în primul rând să trăiască mai bine. Astfel, mingea este în momentul de față în terenul actualei majorități parlamentare. La rezultatul votului din 2018 vor cântări în primul rând măsurile economice pe care actuala majoritate le va lua și, mai important, efectele care vor fi resimțite la nivelul societății.
