Premium
Proiectele de modificare a legilor justiţiei, anunţat miercuri seara de Cătălin Predoiu, a stârnit revoltă în rândul magistraţilor, unele propuneri fiind un evident regres faţă de situaţia actuală. Direcţia este una de politizare evidentă, inclusiv prin punerea CSM sub control politic. Tot în privinţa CSM se regăseşte o propunere care contrazice recomandările Comisiei de la Veneţia.
Potrivit proiectelor de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii, promovarea judecătorilor şi a procurorilor revine în competenţa Plenului CSM. Se anulează astfel o reformă certură de magistraţi şi lăudată de Comisia de le Veneţia, aceea a separării carierelor. În formula propusă de Predoiu, procurorii vor avea un cuvânt de spus inclusiv în privinţa judecătorilor care promovează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Separarea carierelor a fost una dintre puţinele modificări apreciate de Comisia de la Veneţia, din pachetul trecut prin Parlament în 2018. În avizul preliminar din 13 iulie 2018, Comisia de la Veneţia considera că separarea carierelor prin gestionarea acestora de secţiile CSM este binevenită.
Extras din avizul Comisiei de la Veneţia nr. 924/2018:
"132. Potrivit propunerii de modificare a Legii nr. 317/2004 (noile articole propuse 38, 40 și 41), luarea deciziilor cu privire la subiecte cu relevanță specifică pentru cele două profesii – judecători și procurori – se transferă de la plen la cele două secții ale CSM (pentru judecători și respectiv pentru procurori).
133. Acest transfer de competențe, ce are ca scop separarea clară a carierelor judecătorilor și procurorilor, a fost, potrivit autorităților române, solicitat în anul 2017 printr-o rezoluție a judecătorilor de la toate instanțele din țară, prin președinții acestora. Noua modalitate de luare a deciziilor ar conduce la consolidarea independenței judecătorilor, ceea ce nu este întrutotul posibil, atât timp cât deciziile privind carierele judecătorilor sunt luate și de procurori.
134. Comisia de la Veneția a afirmat în Raportul său privind parchetele sus-menționat: „Dacă consiliile procurorilor și ale judecătorilor sunt constituite într-un organism unic, trebuie stabilite mecanisme astfel încât judecătorii și procurorii să nu dețină mai multe voturi decât celălalt grup pe subiecte legate de numirile și procedurile disciplinare reciproce, întrucât este posibil ca procurorii, datorită specificului activității lor curente, să aibă o altă atitudine decât judecătorii cu privire la independența judiciară și mai ales procedurile disciplinare […].” Comisia și-a reiterat poziția în anul 2014 în Avizul privind revizuirea Constituției României, cu privire la propunerea de a încredința secției pentru judecători numirea judecătorilor și secției pentru procurori numirea procurorilor.
135. Schimbarea propusă este, în principiu, binevenită, sub rezerva considerațiilor din secțiunea următoare. Chiar dacă judecătorii și procurorii sunt și unii și alții parte din autoritatea judecătorească și chiar dacă pot trece de la o carieră la alta, regulile diferă cu privire la multe aspecte și trebuie gestionate de organisme sau structuri diferite. Controlul ierarhic al procurorilor, care este principala diferență substanțială, are consecințe în domeniul managementului și disciplinei."
