Regenerarea urbană, proiectul din România prin care foste fabrici sau platforme industriale devin zone vii

Autor: Daniel Mihai Dragomir

Publicat: 14-11-2025 08:15

Article thumbnail

Sursă foto: Financial Intelligence

Regenerarea urbană a devenit principalul motor al pieței imobiliare din România. Fostele zone industriale se transformă accelerat în cartiere moderne, cu funcțiuni mixte: locuințe, birouri, magazine, școli și spații verzi.

Dezvoltatori precum Iulius, One United Properties, Speedwell și HILS dau tonul acestei schimbări prin proiecte de amploare care readuc în circuitul orașului terenuri abandonate și conturează comunități durabile, adaptate nevoilor vieții urbane din 2025.

În centrele urbane mari, regenerarea nu mai este doar un concept, ci direcția dominantă de dezvoltare. Vorbim despre un proces prin care fostele platforme industriale, unele încă active, altele rămase în paragină timp de zeci de ani – sunt repuse în valoare și primesc o nouă identitate.

De la Iași și Timișoara până la București și Constanța, marile companii din imobiliare văd regenerarea urbană ca pe o investiție strategică în viitorul orașelor, nu doar ca pe o reconversie a unor spații uitate.

Pentru grupul Iulius, conceptul de re­generare a început cu Palas Iaşi, primul pro­iect de acest tip din România, care a schim­bat complet centrul oraşului. „Un proiect de regenerare urbană are im­pact doar dacă devine parte integrantă a o­ra­şu­lui şi este asimilat de comuni­ta­te. Vor­bim despre un demers participativ între mediul pu­blic şi cel privat“, explică Raluca Munteanu, direc­tor de dezvoltare al gru­pu­lui. Noile investiţii Iu­lius din Cluj-Na­poca şi Con­stanţa, de 1,3 mili­ar­de de euro, duc mai de­parte acest model. Ri­vus va transforma fos­tul Carbochim (uzina a fost mutată), zonă in­dus­trială din Cluj, într-un car­tier verde, cu funcţiuni educaţionale, cul­tu­ra­le şi recreative, valorificând poten­ţia­lul râu­lui Someş.

La Constanţa, pe 38 de hec­tare de teren pe care anterior a funcţio­nat un depozit petrolier şi care acum va fi bioremediat, fostul ampla­sa­ment al Oil Terminal devine un hub urban cu rol eco­nomic şi turistic.

„Reconstruim com­plet zonele în care dez­vol­tăm – de la infra­struc­tură la spaţii verzi şi conec­tivitate. Doar aşa poţi crea continuitate urbană şi proiecte care trăiesc odată cu oraşul“, subliniază Raluca Mun­tea­nu, di­rectorul de dezvoltare al Iulius, potrivit zf.ro.

În 25 de ani de activitate, grupul a integrat 140.000 mp de grădini urbane şi a investit peste 190 de milioane de euro în infra­struc­tură pu­blică, devenind un exem­plu de regenerare cu impact real asupra calităţii vieţii.

Re­gene­ra­rea urbană, o direc­ţie strategică

Pentru One United Properties, liderul local al dezvoltărilor sustenabile, re­gene­ra­rea urbană este o direc­ţie strategică. „Re­con­struim oraşul din interior, prin proiecte mixte care aduc valoare pe ter­men lung şi creează comunităţi mo­derne“, spune Victor Căpitanu, cofondator şi co-CEO. One Flo­reasca City şi One Cotro­ceni Park sunt e­xem­ple de reconversie reu­şită: foste plat­forme indus­triale trans­formate în cartiere inte­gra­te, cu locuinţe, birouri, retail şi in­frastructură moderniza­tă. „Am investit în extinderea arterelor şi în infrastructura de acces, pentru că ne dorim să contribuim la îmbunătăţirea vieţii urbane, nu doar să aducem un produs imobiliar“, adaugă el.

Prin noile proiecte, One Academy Club şi One Lake District, compania in­clude şi investiţii în educaţie: două şcoli în fiecare ansamblu, destinate comunităţii. „Un cartier complet este un ecosistem: lo­cuire, muncă, educaţie şi timp liber într-un singur loc“, explică Victor Căpitanu.

Modelul de la Bucureşti va fi extins şi la Sibiu, unde One United va reabilita pa­tru clădiri istorice, transformând patrimo­niul industrial într-un pol urban modern.

Şi pentru Speedwell regenerarea ur­ba­nă este sinonimă cu sustenabilitatea a­plicată. „Nu vorbim doar despre reconver­sie imobiliară, ci despre reconectarea unui loc la viaţa oraşului“, explică Mădălina Arsene, sales manager. Fiecare proiect porneşte de la ideea unui ecosistem coerent, în care locuirea, munca şi timpul liber coexistă firesc. Record Park din Cluj-Napoca, primul proiect mixed-use al companiei, a transformat o platformă abandonată într-un cartier complet, cu jumătate din suprafaţă dedicată zonelor verzi şi pietonale. La Timişoara, Paltim continuă filosofia prin reabilitarea fostei fabrici de pălării şi integrarea vilelor istorice într-un ansamblu modern, cu promenadă pe malul Begăi.

Proiectul CityZen de pe fosta plat­for­mă GRIRO din Bucureşti este următorul pas: 11 hectare care vor deveni un „oraş în oraş“, cu locuinţe, birouri, spaţii culturale şi parcuri publice. „Regenerarea, sustena­bi­litatea şi comunitatea nu mai pot fi sepa­rate – sunt părţi ale aceluiaşi proces. Fie­care proiect nou începe cu un plan de consultare şi un studiu al nevoilor locale, pentru a asigura relevanţa socială şi economică“, adaugă Maria Jianu, leasing director.

La polul rezidenţial, HILS Develop­ment a impus în estul Capitalei un nou standard de regenerare prin proiectul HILS Republica. „Nu livrăm doar apar­tamente, ci locuinţe pregătite pentru viaţă, într-un cartier complet. Predarea la cheie este expresia maturizării pieţei şi a noilor aşteptări ale cumpărătorilor“, explică Andrei Ciubotaru, director de dezvoltare al companiei.

Amplasat pe un teren industrial de 18 hectare, proiectul HILS Republica va găz­­dui peste 10.000 de locuitori, cu funcţi­uni mixte şi spaţii comerciale integrate. În pre­zent, 70% din apartamentele fazei 1 sunt lo­cuite, iar lucrările la faza a doua vor în­ce­pe până la finalul anului. „Prin proiecte ca acesta revitalizăm zone uitate şi creăm comunităţi uniforme, cu un standard ridicat de locuire“, adaugă Ciubotaru.

Din Iaşi la Constanţa, din Cluj la Bu­cu­reşti, regenerarea urbană schimbă defi­nitiv modul în care arată şi funcţionează oraşele. Nu mai este doar o strategie imo­biliară, ci o viziune despre viaţă urbană sustenabilă. Dezvoltatorii nu mai constru­iesc doar clădiri, ci ecosisteme: locuri unde oamenii pot trăi, lucra şi socializa la câteva minute distanţă. În fond, regenerarea urbană este despre redarea oraşului către locuitorii săi — într-o formă mai verde, mai echilibrată şi mai umană.

 

Zece repere despre regenerare urbană

► Palas Iaşi, primul proiect de regenerare urbană din România, a redefinit centrul oraşului şi a devenit un pol economic regional.

► Iulius investeşte 1,3 mld. euro în Rivus Cluj-Napoca şi Oil Terminal Constanţa, proiecte semnate de Foster + Partners şi UNStudio.

► One Floreasca City a transformat fosta platformă Automatica într-un cartier mixt cu locuinţe, birouri şi parcuri urbane.

► One Gallery – restaurarea primei fabrici Ford din Bucureşti – devine hub cultural şi comercial în cadrul One Floreasca City.

► Speedwell a reconvertit platforma industrială Record Park din Cluj în primul ansamblu Transit-Oriented Development din România.

► Paltim Timişoara readuce la viaţă fosta fabrică de pălării, integrând vile istorice şi promenadă urbană pe malul Begăi.

► CityZen Bucureşti, pe 11 ha ale fostei platforme GRIRO, va deveni un „oraş în oraş“, cu funcţiuni mixte şi spaţii publice.

► HILS Republica este cel mai mare proiect de regenerare din estul Capitalei – 180.000 mp şi peste 10.000 de viitori locuitori.

► 70% din apartamentele HILS Republica sunt deja locuite; faza a doua începe în 2025, cu retail şi servicii integrate.

► Toate cele patru companii – Iulius, One, Speedwell şi HILS – transformă regenerarea urbană într-un nou standard de locuire durabilă.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri