Premium
Marea, cea mai ameninţătoare şi fascinantă frontieră a umanităţii chiar şi în prezent, a desfăşurat, într-o dimineaţă de început de august, o imensă scenă cinetică pentru flotila de paradă a Forţelor Navale Române (FNR), ieşită în rada Constanţei pentru repetiţia generală a celei de-a 115-a aniversări a Zilei Marinei Române, informează agerpres.ro.
Privită de pe puntea de comandă a Fregatei 221 "Regele Ferdinand", desfăşurarea spectacolului naval ascunde o solemnitate maiestuoasă, poate şi pentru faptul că la deschiderea evenimentului intonarea Imnului naţional este salutată cu 21 de salve de tun.
Căpitanul Fregatei 221, comandorul Marian Ioan, priveşte din scaunul înalt, confortabil, amplasat central în faţa parbrizului din comanda de timonerie a navei, dând calm ordine clare şi ferme către ofiţerul de navigaţie. "Noi vom avea, în cadrul defilării şi paradei cu navale, un rol pe fundalul flancului de est în care vom patrula de la nord la sud şi vom asigura apuntarea unui elicopter PUMA Naval al FNR, dar în esenţă Exerciţiul FNR 17, ceea ce în termeni specifici defineşte întregul eveniment organizat pentru celebrarea Zilei Marinei Române, are câteva noutăţi relevante pentru nivelul de instrucţie. În primul rând, după mai mulţi ani, militarii din Forţele Speciale vor prezenta un exerciţiu de inserţie prin paraşutare a unui desant, apoi aviaţia Forţelor Navale va executa Salutul Solemn cu aparatele de zbor Puma Naval, trei elicoptere urmând să zboare în paralel cu trei şalupe rapide de desantare ce poartă steagurile României, NATO şi UE, prezentarea unui moment de graţie şi măiestrie în navigaţie, de către echipajele remorcherelor Voinicul, Vânjosul şi Vârtosul ce vor evolua pe mare pe ritmurile Radetzkymarsch de Johann Straus - tatăl şi Valsul Frumuseţii de Eugen Doga, o mare varietate de elemente, esenţiale în pregătirea marinarilor militari şi de mare efect vizual, în acelaşi timp, pentru publicul ce vine să vadă spectacolul nostru", a declarat comandorul Ioan.
Pe măsură ce navele evoluează în formaţii, urmând locurile marcate prin geamanduri roşii sau galbene, bastimentele sau ambarcaţiunile cu militari, elicopterele de luptă ori aviaţia de vânătoare şi recunoaştere desfăşoară şi scene de luptă împotriva ameninţărilor aeriene prin lansări proiectile reactive de la bordul navelor purtătoare de rachete, dar şi lansări de geamanduri reactive hidroacustice şi torpile Sting Ray, pentru combaterea ameninţărilor subacvatice.
La rândul lor, şi navele fluviale Monitorul Lascăr Catargiu şi Vedeta blindată Opanez lansează o canonadă infernală ţesând o ploaie de foc şi proiectile către un inamic imaginar.
După-amiaza, la un semnal, mica armadă schimbă direcţia de marş şi se îndreaptă către ţărm, păstrând ordinea de deplasare şi cadenţa pasului elicelor propulsoare. Căpitanii navelor au primit permisiunea revenirii în port după ce observatorii de pe platoul de festivităţi al Comandamentului Flotei au evaluat favorabil întreaga aplicaţie pe mare deschisă. A fost bine, s-a transmis pe undele staţiilor de radio-emisie, iar data viitoare, când vor evolua pe 15 august, vor primi şi ovaţiile şi aplauzele nelipsiţilor spectatori de pe faleza Cazinoului.
Debutul aceste sărbători a Marinei Române a avut loc în 1902, sub forma unui eveniment festivalier, la iniţiativa primarului Constanţei, Cristea Georgescu, care dorea să atragă turişti şi a transmis adresa Nr. 6082 din 6 august 1902 către primarii comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători şi a faptului că pe "15 august, de Sfânta Maria, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de a fi văzute precum , alergări, corabia Argonauţilor şi altele".
Ziua Marinei Române a fost organizată, pentru prima dată, în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului Elisabeta, printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza şi toţi ofiţerii Diviziei de Mare, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Totodată, potrivit istoricului militar comandor dr (rez) Marian Moşneagu, autorul volumului Ziua Marinei la români, publicat în 2004 la Editura Muntenia, încă de la prima ediţie a sărbătorii marinarilor, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări, spectacole în aer liber şi jocuri de artificii, iar un an mai târziu la regate au participat şi bărcile vasului de război rus "Psezuape", aflat în vizită în portul Constanţa.
Sărbătoarea a căpătat amploare şi noi semnificaţii de la an la an, iar în 1911 evenimentul a fost organizat de Societatea Marinarilor "Regina Elisabeta". Apoi anul următor, în 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Reginei Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând societăţii cu acelaşi nume a Marinarilor Civili din Constanţa.
Ziua Marinei s-a serbat în virtutea aceloraşi frumoase tradiţii şi la bordul bricului ,,MIRCEA', care, în perioada 1 iulie - 2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerarul Constanţa, Pireu, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. În anul următor, regele a hotărât ca unica şcoală pentru toţi marinarii români să se numească Şcoala Navală a Maiestăţii Sale "MIRCEA" şi a creat Medalia Maritimă (transformată în anul 1938 în Virtutea Maritimă). De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat, în cadrul festiv al serbărilor primul submarin românesc, ,,DELFINUL'. După război, în 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat şi membrii Comisiei Aliate de Control.
