Premium
Ion Sturza, cel care a fost nominalizat de președintele Republicii Moldova să fie premier, dar nu a întrunit cvorum pentru votul de investire în Parlament, pune sub semnul întrebării celeritatea cu care Curtea Constituțională a decis să judece plângerea foștilor deputați comuniști, sugerând că un membru al CCM ar fi fost dus, în ziua ședinței, cu un avion privat la București. În replică, Curtea Constituţională dezminte speculațiile vehiculate de Ion Sturza pe o rețea de socializare și preluate de unele mijloace mass-media privind pretinsa aducere/ducere a unui judecător al CCM cu un avion privat.
”Trebuie să spun că uneori, este şocant cât de rapid o Curte Constituţională funcţionează şi răspunde la întrebări. Consider că este important ca ceea ce se întâmplă în viaţa politică a acestei ţări să fie în conformitate atât cu prevederile constituţionale, cât şi cu aşteptările cetăţenilor, în conformitate cu sentimentul de legitimitate pe care oamenii trebuie să îl aibă faţă de instituţiile politice. Dacă priveşti conţinutul acestei decizii, acesta nu este surprinzător. Ceea ce surprinde un pic este rapiditatea cu care se pot lua asemenea decizii, deoarece vorbim despre probleme esenţiale şi, atunci, care este sentimentul de legitimitate şi responsabilitate din partea populaţiei? Dacă e să ne uităm în ansamblu la conţinutul acestei hotărâri, consider că apare o întrebare: Care este, în realitate, starea de spirit a oamenilor din această ţară, unde este, în realitate, chestiunea legitimităţii. Şi doar în baza acestor factori, poţi să îţi formezi o opinie”, afirmă Pirkka Tapiola, reprezentatul UE în Republica Moldova. P.S. Eu aș dori să aflu cine din membrii CCM a fost adus și dus la București cu un avion privat în ziua sedinței. Dacă a fost asa ceva bineînțeles! Îmi cer scuze, dacă este doar o speculație…Eu unul prefer să zbor cu econom…la tarom”, a scris Ion Sturza pe contul de Facebook.
În replică, CCM transmite următoarele:
”Această informație nu corespunde realității și face parte din atacurile concertate la adresa autorității Curții Constituționale. Curtea Constituțională regretă că dl Sturza și mijloacele mass-media care au preluat speculațiile s-au prins la o astfel de provocare ordinară și recomandă pe viitor tuturor persoanelor interesate și reprezentanților presei să solicite pentru toate articolele publicate un punct de vedere oficial al Curții, să verifice informațiile la sursă, în vederea informării corecte şi obiective a opiniei publice”.
Curtea Constituțională din Republica Moldova a respins pe 29 decembrie ca nefondată sesizarea a 14 deputați ex-comuniști. Politicienii au scris în sesizare că decretul prin care preşedintele l-a desemnat pe Ion Sturza drept candidat la funcția de prim-ministru este neconstituțional.
Luni, 28 decembrie, desemnarea lui Ion Sturza pentru a fi viitorul premier al Republicii Moldova a fost contestată la Curtea Constituțională de cei 14 parlamentari ex-comuniști. Ei au notat în sesizare că președintele Nicolae Timofte l-a desemnat pe Ion Sturza fără să se consulte cu ei, nici atunci când erau membri ai fracțiunii PCRM, nici după anunțul că părăsesc fracțiunea și constituie o platformă social-democrată.
Totodată, CCM a decis că în cazul unei crize de formare a guvernului, Președintele poate dizolva Parlamentul chiar dacă până la expirarea mandatului sunt mai puțin de șase luni.
„Curtea Constituţională a subliniat că în cadrul republicii parlamentare, în condiţiile în care atât Preşedintele ţării, cât şi Guvernul sunt autorităţi ce constituie emanaţia Parlamentului, expirarea mandatului Preşedintelui nu poate bloca soluţionarea crizei instituționale prin dizolvarea Parlamentului, atunci când organul legislativ şi reprezentativ suprem nu-şi mai poate exercita funcţiile.”
Există, însă, o deosebire față de sistemul românesc. Chiar dacă textele constituționale seamănă, interpretarea lor diferă. Conform hotărârii CCM, dacă se constituie o majoritate clară în Parlament, președintele este obligat să țină cont de acea majoritate.
„Astfel, în cazul constituirii unei majorități parlamentare absolute, Președintele Republicii Moldova desemnează candidatul susținut de această majoritate. Majoritatea parlamentară urmează a fi formalizată, nu doar declarată, cu indicarea deputaţilor care o constituie, cu specificarea disponibilităţii de a susţine o anumită candidatură pentru funcția de Prim-ministru şi cu notificarea oficială în adresa Președintelui Republicii Moldova.”
Drept urmare propunerea președintelui Nicolae Timofti ca Ion Sturza să fie premier al Republicii Moldova nu a fost nici măcar discutată luni, 4 ianuarie, în Parlament, deoarece s-a constatat că nu există cvorum.
În sală au fost prezenți doar 47 de deputați, iar conducătorul de ședință a anunțat că potrivit Constituției nu există cvorum deci președintele va trebui să reînceapă consultările cu partidele politice.
La scurt timp Ion Sturza a declarat că lipsa de cvorum nu i-a permis să expună programul de guvernare și echipa.
Citește și Republica Moldova, țara cu o criză politică permanentă
