Premium
Polarizarea tot mai accentuată care a marcat viaţa politică americană în ultimele decenii ar putea avea câştig de cauză asupra uneia dintre ultimele vestigii ale civilităţii care a guvernat din strămoşi Senatul Statelor Unite: majoritatea calificată necesară pentru confirmarea unui judecător la Curtea Supremă, scrie luni AFP, conform agerpres.
Obiectul conflictului este Neil Gorsuch, judecător conservator din Colorado, numit la Curtea Supremă de Donald Trump şi pe care majoritatea republicană şi preşedintele vor cu orice preţ să-l vadă confirmat şi de camera superioară a Congresului cu încălcarea uzanţelor parlamentare americane.
Citeşte şi: Motivul INCREDIBIL pentru care conducerea unui ziar a decis ÎNCHIDEREA
Poate să pară o modificare minoră de procedură, dar de fapt merge atât de profund încât a fost calificată drept "opţiunea nucleară", adică o decizie iremediabilă, care ar anihila ultimele pretenţii la consens într-o instituţie menită încă din 1789 să contrabalanseze excesele partizane din tumultuoasa Cameră a reprezentanţilor.
Senatul american este format din 100 de senatori, doi pentru fiecare din cele 50 de state federale, iar regulamentul intern stipulează că fiecare senator are dreptul de a obiecta faţă de orice moţiune, obiecţia neputând fi depăşită decât prin voturile a trei cincimi din Senat, adică 60 de senatori. Până în 1975, acest prag a fost de două treimi.
Practic, deci, pentru orice decizie este nevoie de votul a 60 de senatori din cei 100, or majoritatea republicană actuală nu dispune decât de 52 de membri, ceea ce teoretic face necesar un compromis. Dar, în paralel cu omogenizarea ideologică a celor două partide din ultimele decenii, nivelul de colaborare al opoziţiei senatoriale cu majoritatea s-a redus: aşa a fost şi când democraţii au fost majoritari, între 2007 şi 2014, şi tot aşa se întâmplă şi de când au redevenit minoritari, din 2015.
Deja 38 de democraţi au promis că se vor opune instalării lui Gorsuch la Curtea Supremă şi este de aşteptat să li se alăture şi alţii, după cum relevă publicaţia politică The Hill, urmând probabil să atingă numărul fatidic de 41 la votul prevăzut să aibă loc săptămâna aceasta. Hotărâtă să nu piardă această luptă, majoritatea republicană se va vedea nevoită să ia decizia unilaterală de a scădea pragul de la 60 la 51, pentru a evita obstacolul.
Citeşte şi: Biserica ortodoxă rusă A DECIS ce se va întâmpla cu trupul lui Lenin
"Judecătorul Gorsuch va fi confirmat săptămâna aceasta, într-un fel sau altul", a confirmat indirect duminică numărul doi al republicanilor, John Cornyn. Potrivit acestui scenariu, votul ar urma să aibă loc vineri.
Democraţii susţin că Neil Gorsuch este un candidat prea "extrem" pentru Curtea Supremă, dar opoziţia pe care o manifestă ei este în primul rând de sorginte politică: nu au acceptat încă faptul că Merrick Garland, numit de fostul preşedinte Barack Obama acum un an pentru acelaşi post vacant, a fost blocat de majoritatea republicană, care a împiedicat desfăşurarea votului în speranţa că Donald Trump va numi propriul judecător.
Totuşi, democraţii înşişi au deschis porţile acestei schimbări, în 2013. Pentru a debloca impasul permanent din Senat, ei au scăzut pragul la majoritate simplă pentru procedurile referitoare la numiri de responsabili ai executivului şi de judecători, făcând o excepţie pentru Curtea Supremă a SUA.
Citeşte şi: Noul preşedinte al Serbiei anunţă când va fi format guvernul de la Belgrad
Judecătorii au fost deseori confirmaţi în trecut cu sprijinul unor aleşi ai opoziţiei, în urma unor dezbateri mai puţin politizate şi centrate pe competenţele juridice. Judecătorul pe care urmează să-l înlocuiască Neil Gorsuch, proeminentul conservator Antonin Scalia (decedat în 2016), a fost confirmat cu unanimitate în 1986. Şi cei doi judecători numiţi de Barack Obama au fost confirmaţi cu ajutorul unor voturi ale republicanilor.
Dar, "climatul s-a schimbat mult", după cum a remarcat senatorul republican de Arizona, John McCain, declarându-şi nostalgia după vremurile când Senatul era ca un club de gentlemeni: "Oamenii nu mai vorbesc între ei".
Deocamdată, nu se prevede o schimbare similară de procedură în privinţa adoptării legilor, pentru care rămâne în vigoare regula celor trei cincimi, însă uşa a fost deschisă, notează AFP.
