Retrospectiva 2015: Agonia și extazul micilor partide

Scena politică din România a fost dominată în 2015, în special, de acțiunile celor două mari partide PNL și PSD, dar s-a văzut cu ochiul liber că nu au format o majoritate ca să poată dirija acțiunile, fără să mai aibă nevoie de așa numitele partide balama. Așa cum UDMR a fost de-a lungul anilor partidul care nu a lipsit din aproape niciun guvern, anul 2015 a fost dominat de prezența UNPR-ului. Un partid care a ajuns la guvernare, cu parlamentari, fără însă să fie validat în cadrul unor alegeri parlamentare.

Anul 2015 este unul în care au început să iasă la lumină mai multe partide mici, care încearcă în continuare să se afirme pe scena politică. Uneori ocaziile li s-au oferit pe tavă, prin prisma greșelilor grave pe care le-au făcut marile partide. Cu ce acțiuni s-au făcut remarcate micile partide? Merită să menționez aici că avem partide mici de care s-a auzit, pentru că au lideri care s-au făcut remarcați, și partide mici de care nu a auzit mai nimeni, iar șansele ca nici să nu audă sunt foarte mari.

Mișcarea Populară

Partidul Mișcarea Populară, înființat în iulie 2013, a înregistrat la alegerile europarlamentare din mai 2014 6,2% din voturi, obținând doi euro-parlamentari Cristian Preda și Siegfried Mureșan.

În ianuarie 2015, Eugen Tomac a devenit președinte interimar după ce Elena Udrea, aflată sub urmărire penală, s-a autosuspendat din funcția de președinte. Congresul din februarie îl confirmă pe Tomac, în timp ce Dorel Onaca este ales secretar general.

În octombrie 2015, numele partidului devine Mișcarea Populară, iar Traian Băsescu preia funcția de președinte.

PLR, ALDE, PPU

În iulie 2014 Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, părăsește PNL ca urmare a ruperii USL și înființează PLR. Partidul fuzionează în iunie 2015 cu Partidul Conservator condus de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, și formează ALDE România.

În noiembrie 2015 ALDE România a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din Europa. ALDE s-a remarcat prin susținerea constantă a premierului Victor Ponta.

Nemulțumiții din PC au format în august PPU-SL (Partidul Puterii Umaniste - Social Liberal), condus de Maria Grapini. În noiembrie se alătură fostul liberal Ioan Ghișe.

UNPR, PPDD

În majoritatea anului UNPR pare să fie „pe cai mari”. Mai mulți comentatori îl văd ca fiind cel care asigură supraviețuirea sau căderea Guvernului Ponta.

În iunie 2015 Alina Gorghiu se întâlnește cu Gabriel Oprea pentru a negocia succesul moțiunii de cenzură. La începutul lui august UNPR absoarbe PPDD.

Decăderea a venit odată cu scandalul morții polițistului Bogdan Gigină. De aici s-a descoperit că liderul UNPR, premier de Interne și vicepremier la acea vreme, se pare că abuza de uzul coloanei oficiale. La scurt timp a izbucnit incendiul de la Colectiv. S-au declanșat proteste masive prin care s-a cerut demisia lui Gabriel Oprea. Într-o primă fază, Ponta a demisionat și Oprea, surprinzător, a rămas în funcție. Totuși, la începutul lui noiembrie, Oprea își dă și el demisia din postul de ministru de Interne.

M10, USB, IR

M10 apare în martie 2015 dezvoltat din Asociația M10. După șocul din 2014, când Macovei câștigă mai puține voturi decât Udrea, M10 pare cumva amorțit și nepregătit să ofere ceva nou Bucureștilor. M10 s-a alăturat Grupului Conservator-Reformist din Parlamentul European. Deși explicația oficială a vorbit de apropierea de Europa, noua familie politică a M10 este mai degrabă eurosceptică.

Cu sau fără intenție, Nicușor Dan intră pe tematica M10 lansându-și Uniunea Salvați Bucureștiul în fața DNA.

După incendiul Colectiv apare ca o mișcare civică Inițiativa România care dorește să poarte mai departe atitudinea anticorupție, pe care o simte în protestele de stradă. Grupul este foarte activ și ajunge imediat să fie prezent la consultările lui Klaus Iohannis cu societatea civilă. Din IR au făcut parte, încă de la început, o serie de militanți din campania Monica Macovei din 2014, fie ajunși acolo pe filiera clasică anticorupție, fie prin transfer de la Uniți Salvăm.

IR a inițiat o "Platformă pentru București" în care USB este ca pisica lui Schrodinger: și parte și non-parte. USB a participat la o întâlnire comună, dar nu pare sa fi achiesat la ideea de a numi candidați în interiorul platformei (adică de a renunța parțial al propriile propuneri).

Alții, cunoscuți

În martie Mircea Geoană se separă de PSD și fondează Partidul Social Român (PSRo). Au existat speculații că acest partid va acționa ca un „bidon”, strângând voturi în Parlament pentru o viitoare majoritate în alianță cu PNL. Zvonurile nu s-au materializat.

Alții, necunoscuți

Centrul pentru Inovare Publică a făcut o listă cu partidele care au obținut înregistrarea la Tribunalul București.

O parte din aceste partide sunt cu siguranță formațiuni politice cu vocație națională, dar fără mijloace materiale de a-și duce la îndeplinire scopul. Dar nu trebuie să confundăm faptul că nu am auzit de ei cu șansele reale de succes. Un partid local nu are nevoie să fie celebru în București, ca să își atingă scopurile.

Lista partidelor este următoarea: