Premium
În ianuarie 2015 salariul minim brut pe economie crește de la 900 de lei la 975 de lei. În iunie, modificările aduse Codului Fiscal includ, conform Mediafax, reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea „taxei pe stâlp” şi a supraaccizei la carburanţi și menținerea cotei unice de impozitare și CAS (inițial propuse spre modificare pentru 2018-2019).
Sursa: Consiliul Fiscal.
În iulie, salariul minim suferă o noă creștere, ajungând la 1050, informează Digi24.
Președintele atacă
Tot în iulie, președintele Klaus Iohannis respinge Codul Fiscal, argumentând că acesta presupune prea multe riscuri:
„Simpla relaxare fiscală, neînsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare”, se arată în cererea de reexaminare.
În text, președintele preia, în liniile esențiale, argumentele Consiliului Fiscal. Poziția lui Klaus Iohannis este însușita de PNL, deși acest partid fusese în timpul dezbaterilor puțin mai agresiv, în comparație cu PSD, în ceea ce privește reducerile fiscale (19% TVA față de 20% propus de PSD). Banca Națională susține și ea poziția președintelui.
Urmează negocieri între partide în luna august, în cadrul cărora se agreează în principal scăderea TVA la 20% în 2016 și 19% în 2017 și amânarea, cu un an, a reducerii accizelor și eliminării taxei pe stâlp. Conform TVR, s-au agreat următoarele puncte:
Reducerea TVA până la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi până la 19% de la 1 ianuarie 2017.Taxa pe stâlp va fi eliminată de la 1 ianuarie 2017, cu o excepţie solicitată de ministrul Agriculturii referitoare la construcţiile speciale din agricultură.
Supra-acciza va fi eliminată de la 1 ianuarie 2017.
Plafonarea CAS la 5 venituri medii brute va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017.
Reducerea impozitului pe dividende va fi operată de la 1 ianuarie 2017.
Adrian Vasilescu, BNR, susține prudent acest aranjament. Codul este adoptat cu amendamentele agreate la începutul lunii septembrie, informează Agerpres. Președintele o promulgă pe 7 septembrie.
Ponta contraatacă
La finalul lunii octombrie, în ciuda negocierilor cu președintele, Ponta a devansat prin ordonanță de urgență unele măsuri fiscale planificate pentru 2017, anume reducerea impozitului pentru veniturile din dividende de la 16% la 5%, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea apei potabile și a apei pentru irigații și introducerea unui sistem de impozitare diferențiat pentru microîntreprinderi.
Citiți și: Guvernul a adoptat reducerea TVA la apă prin Ordonanță de Urgență.
Pe 4 noiembrie Victor Ponta demisionează. Pe 10 noiembrie Dacian Cioloș devine premier desemnat de președintele României.
Pe 18 noiembrie, Ministerul Finanțelor, citat de Realitatea TV, descria bugetul lăsat moștenire de Victor Ponta astfel:
„Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe un deficit de 2,8% din produsul intern brut pe cash, ceea ce corespunde unui deficit de 2,95% din PIB pe ESA în condițiile unor venituri estimate la 227,3 miliarde de lei, respectiv 30,5% din PIB și ale unor cheltuieli de 248,2 miliarde de lei reprezentând 33,3% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament cât și de către Guvern în anul 2015 care au ca efect în anul 2016 majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 12,6 miliarde de lei, precizează Ministerul Finanțelor.”
Dar, dincolo de declarațiile oficiale, bugetul trebuie să acomodeze efectul relaxării fiscale. Iar acomodarea se face, în bună măsură, tăind din investiții. Conform Profit:
„Tăieri drastice sunt indicate la Ministerul Mediului - buget de 625 milioane lei, cu 71,2% mai puțin (buget inițial de 2,8 miliarde lei și execuție preliminată de 2,1 miliarde lei), la Ministerul Transporturilor - 7,7 miliarde lei, cu 41,3% mai puțin (buget inițial de 8,6 miliarde lei și execuție bugetară preliminată de 13,1 miliarde lei) și la Ministerul pentru Societatea Informațională - 135 milioane lei, cu 71,3% mai puțin (buget inițial de 493,1 milioane lei și execuție preliminată de 470,4 milioane lei)”
Deși nu este propusă de guvernul Ponta, merită să menționăm aici și mărirea salariilor bugetarilor cu 10%.
Citiți și Iohannis a promulgat legea măririi salariilor pentru bugetari.
Concluzii
Putem privi anul 2015 ca o competiție între voința lui Victor Ponta de a combina relaxarea fiscală cu unele măsuri de alocare bugetară sporită. Acesteia nu i se opune opoziția PNL (care, la un moment dat, chiar supralicitează), ci doar influența ponderatoare a lui Klaus Iohannis.
Câștigătorul net al acestei întreceri este Victor Ponta. Modificând politica fiscală el a setat, practic, limite constrângătoare pentru bugetul anului 2016. Există trei motive posibile ale acestei victorii.
Un prim motiv este acela că, în definitiv, politica fiscală este atributul Guvernului și al majorității parlamentare. Președintele are la dispoziție posibilitatea de a pune presiune pe guvern atrăgând opinia publică de partea sa și... cam atât.
Un al doilea motiv este că propunerea de a avea simultan alocări bugetare și reduceri fiscale se potrivește cumva cu modul în care poporul român vede bugetul. Sondaj după sondaj, vedem cum populația României vrea ca statul să cheltuiască mai mult și să impoziteze mai puțin.
Al treilea motiv ține de lipsa opoziției politice. Creșterea TVA de la 19 la 20% este probabil principala victorie a lui Klaus Iohannis. Dar această victorie nu este repurtată împotriva Guvernului, ci a Parlamentului și, în special, împotriva PNL care a propus respectivul amendament.
Astfel Klaus Iohannis nu a fost susținut (de la început) de PNL și nu a putut genera un sprijin masiv din partea opiniei publice.
