Prolog
La finalul lui 2014 Victor Ponta a pierdut alegerile, în ciuda faptului că a ieșit din primul tur cu prima șansă și că a cheltuit, conform cifrelor oficiale, mai mult decât ceilalți candidați la un loc. După acest eșec, unii comentatori au așteptat eliminarea sa din partid și/sau Guven.
Realitatea, însă, nu a îndeplinit aceste dorințe. În definitiv, Ponta era în continuare prim-ministru, adică membrul PSD cu cel mai larg acces la resurse. În plus, ostilitatea președintelui Iohannis părea să îi garanteze susținerea partidului (pe logica: dacă nu mai sunt prim-ministru ajung liberalii la putere). Chiar dacă aceste motive nu ar fi fost suficiente, procedura de revocare din PSD este, conform Mediafax, complicată și neclară.
Imediat, Victor Ponta preciza trei cauze ale înfrângerii: PSD e perceput ca partid al baronilor locali, apărător al corupţilor și comunist. Un congres al partidului este anunțat pentru martie 2015. Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova sunt dați afară din partid. Sebastian Ghiță pierde funcțiile de conducere și, apoi, pleacă din partid. Însă Ponta și Dragnea rămân neatinși.
Regrupare
Într-un ușor stil de telenovelă, Șova este reprimit în partid la finalul lunii ianuarie. În același timp, organizațiile din Sectorul 1 (condusă de Cătălin Ivan) și Sectorul 5 (ex- Marian Vanghelie) sunt dizolvate.
Odată asigurată liniștea în partid, PSD se apucă să coabiteze cu noul președinte. Un prim semnal major este dat de semnarea unui acord pentru bugetul apărării. Se discută un pact pentru masterplanul pe transport. Alte pacte urmează, precum cel pe Codul Fiscal. Coabitarea, însă, nu este perfectă. Din când în când, adeseori imprevizibil, Ponta îl atacă pe Iohannis. Tot din când în când, ceva mai previzibil, Iohannis cere demisia lui Ponta. Acest joc care alternează momentele de critică reciprocă, cu cele de colaborare, va dura până la incendiul de la clubul Colectiv.
Citiți și: Retrospectiva 2015: Moștenirea fiscală și bugetară a lui Ponta
Pentru ca liniștea să fie netulburată, Consiliul Național al PSD din 20 martie 2015 a decis să organizeze congresul partidului pentru alegerea conducerii în luna noiembrie a anului 2015.
Probleme în Justiție
În mai, Liviu Dragnea este condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Fraudă la referendum”. Ca urmare, Dragnea se retrage din Guvern și din funcția de președinte executiv al PSD, el rămânând "coordonator politic".
În iunie începe urmărirea penală a lui Șova în dosarul Turceni-Rovinari, în care este implicat și Ponta. Tot în iunie se votează o moțiune de cenzură.
În iulie, Ponta este pus sub urmărire penală pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor. În urma acestei decizii Ponta își anunță, printr-o scrisoare, retragerea de la președinția partidului. Spre deosebire de Dragnea, însă, Ponta își păstrează postul în guvern.
„Există însă şi o situaţie nouă, specială, faţă de care trebuie să reacţionez: preşedintele PSD este anchetat de DNA (nu contează cum şi de ce!). Şi alţi colegi ai noştri au renunţat temporar la funcţiile politice pentru a-şi lămuri situaţia juridică. Iar eu nu pot să cer altora să facă un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus să mi-l asum! Pentru a nu lăsa ca această situaţie să afecteze PSD, vă aduc la cunoștință decizia mea de nu mai ocupa nicio funcţie de conducere în partid până la momentul în care îmi voi demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile aduse (în ce mă priveşte nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie prevazută de Constituţie!)”, spune Ponta în scrisoare.
Schimbarea de gardă
Interpretarea premierului este că această retragere este o suspendare și că, pe durata ei, mandatul revine în „grija” Rovanei Plumb. Aceasta este văzută ca o apropiată a lui Ponta și multă lume consideră că, astfel, fostul președinte dorește să mențină controlul partidului.
Însă Dragnea are altă părere:
„PSD nu este un partid care poate fi condus prin delegare, e un partid mare, un partid așezat. Acum este nevoie de o legitimare în CExN. Nu există nimeni în funcția de președinte interimar, deci noi nu avem președinte interimar, avem președinte care și-a dat demisia și este un loc gol”, spune el în iulie, citat de Agerpres.
Dragnea alege să candideze la președinția interimară a PSD împotriva Rovanei Plumb, care este susținută de Ponta. Se confruntă și două viziuni despre data următorului congres PSD. Ponta și Plumb preferă ca acestea să aibă loc după alegerile parlamentare din 2016, în timp ce Dragnea insistă să aibă loc în toamna lui 2015.
La Comitetul Executiv Național (CExN) din 22 iulie, Dragnea câștiga alegerile, după ce fusese vehiculat și numele lui Valeriu Zgonea, dar acesta decide să nu mai candideze.
Astfel, Congresul PSD rămâne programat în noiembrie. În 21 septembrie se decide decalarea alegerilor pentru șefia partidului, ca urmare alegerile au loc pe 11 octombrie și congresul PSD pe 18 octombrie. Asta dă posibilitatea PSD să-și aleagă președintele prin vot direct.
La data Congresului, însă, lista de opțiuni nu îl include decât pe Liviu Dragnea. Posibilii contracandidați, Daniel Savu și Șerban Nicolae nu reușesc să se înscrie în cursă deoarece nu îndeplinesc cerința statutară de a a avea sprijinul a minim patru organizații. Robert Negoiță anunță și el o intenție de a candida, numai pentru a se retrage a doua zi.
Dragnea câștigă, evident, alegerile. Dar procesul electoral nu este cu totul formal. Șefi după șefi de organizații locale se întrec în a aduce cât mai mulți oameni la urne. Astfel, alegerile sunt un recensământ a puterii locale a PSD. La CExN-ul de după alegeri PSD interzice cumulul de funcţii, liderii trebuind să aleagă între conducerea locală şi cea centrală.
La congres, Valeriu Zgonea este ales președinte executiv. Gabriela Firea, Lia Olguța Vasilescu, Ecaterina Andronescu, Doina Pană, Nicolae Bănicioiu, Tudose Mihai, Ștefan Viorel, Șimon Gheorghe, Vlase Petru Gabriel, Chirică Mihai, Victor Negrescu, Ionuț Vulpescu, Georgian Pop și Andrei Dolineaschi, sunt aleși vicepreședinți.
Citiți și Congres PSD: Zgonea a fost ales președinte executiv – Cine sunt vicepreședinții
În timpul congresului se ține un moment de reculegere în memoria victimelor comunismului. Ion Iliescu se ridică și el în picioare. Liderul TSD, Mihai Sturzu, consideră, însă, că alegerile au fost o farsă demnă tocmai de timpurile comuniste.
Urmează alegerile TSD unde președinte devine Gabriel Petrea.
Citiți și: Dragnea la congresul TSD: Azi se naște un lider
Colectiv și consecințe
La începutul lui octombrie moare polițistul Bogdan Gigină într-un accident în care este implicată coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea. Presa avea să arate mai apoi că MAI a ezitat să ofere informațiile necesare și că Oprea abuzează de coloana oficială. Nici nu apucă să se stingă scandalul că incendiul de la Colectiv produce într-o primă fază 26 de morți și 186 de răniți.
După o zi de comemorare în stradă și o zi de proteste Ponta își dă, în mod surprinzător, demisia. Demisia este anunțată de Dragnea, ceea ce duce la speculații că gestul ar fi fost impus. Ulterior, aveam să aflăm dintr-un interviu acordat de europarlamentarul Cătălin Ivan, pentru PoliticScan, că Victor Ponta a anunțat cu o oră înainte că își dă demisia, iar Liviu Dragnea a încercat să mai repare ce a putut. La Cotroceni, PSD nu propune într-o fază pe nimeni ca prim-ministru și apoi îl propune pe Liviu Voinea ca premier tehnocrat. Iohannis, însă, se îndreaptă spre alt tehnocrat, Dacian Cioloș. Este sfârșitul guvernării PSD.
Dragnea, care inițial nu se înghesuise să nege rolul său, este din ce în ce mai insistent în ideea că demisia lui Ponta a fost o surpriză. Victor Ponta se plimbă prin țări străine și când este în tară se întâlnește ușor ostentativ cu președintele Senatului sau cu foștii săi miniștri.
Ce rămâne în urma PSD
În funcție de ce sondaj preferați, PSD se află între 34 și 38 la sută intenție de vot. Pe partea economică, partidul se poate lăuda că, vrând-nevrând, Cioloș va aplica viziunea lor fiscală și bugetară. În relație cu Justiția, partidul pare mai dispus ca oricând să își lase proprii parlamentari în ghearele nemiloase ale DNA. Are chiar și o serie de criterii de integritate. Ceea ce le lipsește este o strategie de a deveni, din nou, primul partid al țării.
Comentează