Premium
Reuters avertizează într-un amplu comentariu pe tema combaterii coruptiei de catre România că există și o consecință nedorita - investitiile încetinesc pentru ca multi oficiali evita sa aprobe proiecte de teama sa nu devina viitoarea tinta a anchetatorilor.
Functionarii civili si ministrii care de obicei semneaza pentru aceste proiecte, uneori în schimbul unor mite, au devenit ezitanti. Chiar si oficialii cinstiti se tem ca contractele vor atrage atentia procurorilor si ca se vor alatura unei liste lungi de figuri publice anchetate sau încarcerate.
Pe termen lung, sustin majoritatea observatorilor, dezradacinarea coruptiei va aduce beneficii uriase pentru România, a doua cea mai saraca tara din Uniunea Europeana. Pentru moment totusi, aceasta întârzie atât investitiile private, cât si semnarea de contracte pentru firme care sa execute proiecte pentru stat.
Ultima victima în materie de lupta împotriva coruptiei este fostul ministru de finante Darius Vâlcov, care a demisionat luna trecuta dupa ce a fost acuzat de luare de mita. Procurorii au gasit peste 100 de tablouri, unele dintre ele de Picasso si Renoir, precum si lingouri de aur si bani ascunsi în diverse locuri, printre care si un seif. El neaga ca ar fi încalcat legea.
Încetinirea procesului de luare a deciziilor ar fi contribuit la reducerea semnificativa a cheltuielilor de capital, investitiile publice nete ca parte din PIB fiind la cel mai scazut nivel din ultimii sapte ani, potrivit datelor Eurostat (Oficiul de statistica al UE), noteaza Reuters, potrivit Agerpres.
'În general, daca vorbesti cu majoritatea oamenilor de afaceri cu care am intrat în contact ei cred ca lupta împotriva coruptiei este mult întârziata si ca trebuia transmis un mesaj', a declarat, pentru Reuters, Ahmed Hassan, managing partner la firma de consultanta Deloitte din Bucuresti.
'Dezavantajul ei - si am observat asta cel putin în ultimul an chiar în cazul proiectelor noastre - este ca pur si simplu nu se iau decizii. Unii oameni asteapta, poate nu va mai depinde de mine si altcineva va aproba. Iar asta pur si simplu nu e bine. Uneori proiecte strategice pot fi întârziate din cauza birocratilor prea agitati', a adaugat Ahmed Hassan.
Managerii companiilor sunt reticenti în a discuta deschis care dintre proiectele lor au fost blocate, temându-se ca publicitatea va duce la si mai multe întârzieri, noteaza agentia britanica de stiri.
Oricum, Olguta Vasilescu, un primar important, a declarat ca administratorii locali sunt în 'greva semnaturii'. Aristotel Cancescu, presedintele suspendat al Consiliului Judetean Brasov, este de acord cu acest lucru.
'În prezent este un risc sa lucrezi în administratia publica locala', a spus Cancescu, el însusi anchetat pentru spalare de bani si luare de mita. 'Totul poate fi interpretat si din câte stiu exista în prezent un blocaj în Consiliul Judetean si în multe alte administratii locale, pentru ca oamenilor le e teama sa semneze orice', a spus el în urma cu ceva timp.
Coruptia a costat mult România în sfertul de secol de la caderea comunismului. Date centralizate de Reuters bazate pe declaratii ale procurorilor ilustreaza problema. Investigatiile din 2014 sugereaza ca fenomenul coruptiei ar fi costat statul român si companiile private în jur de 1,02 miliarde de euro (1,1 miliarde de dolari), suma suficienta pentru a construi 200 km de autostrada într-o tara cu una dintre cele mai proaste infrastructuri din Europa.
Mita pentru asigurarea de contracte pare larg raspândita, oficialii locali primind bani, masini, excursii, haine, lucrari dentare si chiar whisky în schimbul unor favoruri. Un fost judecator este acuzat ca a luat mita în valoare de 83.000 de euro, inclusiv sub forma unei racle.
'Capitalul local a fost afectat de capitalismul de cumetrie. De aceea suntem foarte multumiti de lupta împotriva coruptiei care se desfasoara în prezent', a declarat Mihai Bogza, presedintele Consiliului investitorilor straini din România.
'Acestea fiind spuse, lupta împotriva coruptiei merge în mâna cu faptul ca multi angajati publici par sa fie foarte reticenti în a-si asuma orice responsabilitate. Asemenea atitudini ar trebui descurajate', a adaugat el.
Conform unui studiu al firmei de consultanta A.T. Kearney de anul trecut, România are cea mai mare a doua economie subterana din Europa, dupa statul vecin Bulgaria.
Potrivit unui studiu din 2013 al Bancii Mondiale, una din zece afaceri pretinde ca i s-a solicitat mita. Stigmatul coruptiei este în parte motivul pentru care România, împreuna cu Bulgaria, sunt tinute în afara spatiului Schengen pâna când rezultatele lor în domeniu se vor îmbunatati, comenteaza Reuters.
'Cheltuielile publice continua sa fie foarte scazute', a declarat Ionut Dumitru, seful Consiliului Fiscal, o autoritate independenta care monitorizeaza bugetul de stat.
'Multe autoritati de management stiu ca au probleme cu contractele lor si ritmul lucrarilor sau al aprobarilor este întârziat ori amânat din cauza faptului ca se tem de probleme legale', a apreciat Dumitru, care este si economist-sef al Raiffeisen Bank România.
Octavian Vidu, manager de investitii la CEE Equity Partners, a stopat discutiile la doua proiecte dupa ce i s-a cerut mita. Un sustinator al combaterii coruptiei, el sustine ca afacerile în mod traditional apropiate politicienilor vor trebui sa lupte pentru a face fata.
'Va fi un gol. Oricât de dureros ar fi pentru toata lumea, cred ca va aduce un nivel diferit de încredere pentru investitori ca noi. Exista multa teama, multa prudenta, dar nu sunt sigur ca vechile obiceiuri au murit', a mai spus Vidu.
