Revin în forță ultranaţionaliştii din Kosovo (analiză)

Kosovo organizează duminică pentru a cincea oară alegeri anticipate după autoproclamarea independenţei sale faţă de Serbia în anul 2008. Scrutinul e marcat de o cronică instabilitate politică şi de o criză economică. Ultranaţionaliştii pleacă din poziţia de mari favoriţi, după ce în martie anul trecut au fost îndepărtaţi de la putere, scrie joi într-o analiză agenţia EFE. Sondajele dau acum formaţiunii ''Autodeterminarea'' 40-50% din intenţiile de vot, faţă de 25% cât a avut acest partid la scrutinul din 2019.

Citește și: Deputatul Mihai Lasca, exclus din AUR, acuză că i s-au cerut contracte 'abuzive' din suma forfetară pentru cabinetul parlamentar

Alegerile au loc după ce în 2020 au căzut două guverne, unul prin moţiune de cenzură şi celălalt în urma unei decizii a Tribunalului Constituţional, care în decembrie a considerat că alegerea cu şase luni în urmă de către parlament a executivului condus de conservatorul Avdullah Hoti s-a făcut în mod ilegal, întrucât unul dintre deputaţii care au votat fusese condamnat pentru fraudă, astfel că mandatul acestuia trebuia anulat.

Avdullah Hoti ajunsese la putere după ce în martie a rupt coaliţia formată cu numai şapte săptămâni înainte cu partidul ultranaţionalist ''Autodeterminarea'' (Vetevendosje), condus de predecesorul său la şefia executivului, Albin Kurti, demis prin moţiune de cenzură.

Anterior, Albin Kurti câştigase alegerile din octombrie 2019, punând astfel capăt celor aproape 20 de ani de putere exclusivă a Partidului Democratic din Kosovo (PDK), provenit din gherila kosovaro-albaneză care a luptat împotriva forţelor sârbe la finele anilor '90.

Sondajele dau acum formaţiunii ''Autodeterminarea'' 40-50% din intenţiile de vot, faţă de 25% cât a avut acest partid la scrutinul din 2019. Urmează PDK, cu circa 22%, partidul LDK al lui Avdullah Hoti, cu aproximativ 19%, şi formaţiunea naţionalistă AAK, de asemenea creată de foşti luptători de gherilă, cu circa 8%.

În pofida victoriei sale previzibile, dacă nu obţine majoritatea absolută, Albin Kurti ar putea avea probleme în formarea unei coaliţii.

Instabilitatea politică este o situaţie cronică în Kosovo, unde niciun guvern nu a reuşit să-şi încheie mandatul la termen. ''Cetăţenii sunt, în primul rând, sătui de această stagnare internă'', rezumă analistul albanezo-kosovar Idro Seferi.

Conform acestuia, cetăţenii kosovari acuză pentru lipsa progreselor în ultimii 20 de ani elitele politice care s-au succedat la putere fără să combată corupţia endemică şi nepotismul, şi fără să caute obţinerea progresului economic.

Cu o rată a şomajului de 30%, care ajunge la 55% în rândul tinerilor, emigrarea a devenit singura soluţie pentru numeroşi kosovari. Se estimează că aproximativ 800.000 dintre ei sunt plecaţi în străinătate, la o populaţie de 1,85 de milioane, 15% din PIB-ul Kosovo fiind rezultat din banii trimişi de aceştia.

Pandemia a afectat şi mai mult o economie deja slăbită, provocând o contracţie de 8,8% şi pierderea a peste 92.000 de locuri de muncă. Mai mult, perspectiva europeană rămâne îndepărtată, mai ales că cinci state ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania) nu recunosc independenţa Kosovo, în timp ce kosovarii sunt singurii cetăţeni din Balcani ce au nevoie de vize pentru a călători.

Nici în soluţionarea conflictului cu Serbia nu se înregistrează progrese, ceea ce afectează chestiuni cotidiene, precum furnizarea de energie, telecomunicaţiile sau tranzitul persoanelor şi mărfurilor.

''Din toate aceste motive cetăţenii doresc să vadă la putere oameni noi, diferiţi'', spune analistul Idro Seferi, referindu-se la Albin Kurti, un ultranaţionalist care visează la unirea Kosovo cu Albania şi care promite să-şi axeze mandatul de premier pe economie, ocuparea forţei de muncă şi domnia legii.

În opinia analistului citat, susţinerea faţă de Kurti, politician popular în rândul tinerilor, a crescut întrucât mulţi cred că destituirea sa a fost o manipulare politică necinstită.

Pe de altă parte, parlamentul care va rezulta în urma alegerilor de duminică va trebui să-şi aleagă noul preşedinte, un proces în care consensul ar putea fi dificil de obţinut din cauza confruntărilor dintre diferitele forţe. Acest post este acum ocupat interimar de Vjosa Osmani, care a părăsit formaţiunea lui Avdullah Hoti, LDK, şi s-a aliat cu ''Autodeterminarea'' lui Albin Kurti în noiembrie, când preşedintele kosovar Hashim Thaci şi-a dat demisia după ce a fost acuzat de crime de război comise între anii 1998 şi 2000, când a fost unul dintre liderii gherilei separatiste.

O mare provocare rămâne dialogul Kosovo cu Serbia pentru un acord care să le apropie pe amândouă de UE. Negocierile dintre Belgrad şi Priştina, un proces lent care a fost iniţiat în anul 2011, au fost reluate în iulie 2020 după un an şi jumătate de blocaj, dar puţine contacte au avut loc de atunci.

Aceste negocieri aproape că au lipsit ca temă de campanie electorală şi niciun partid din Kosovo nu pare să se arate foarte deschis dialogului cu Serbia, deşi, remarcă Idro Seferi, conflictul ''va trebui să fie soluţionat şi oricine ar fi la putere se va lovit de această cerere'' venită din exterior.