Premium
Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că judecătorii CCR ar fi trebuit să îi dea Președintelui un termen de punere în aplicare a deciziei de revocare a procurorului șef al DNA deoarece știau că acest nu există în lege.
Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, sa declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial însă, în acest caz, nu există un termen până la care președintele Klaus Iohannis este obligat să emită actul de revocare al șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
“Deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Acum, cu punerea în aplicare, lucrurile sunt puțin mai complicate. În situația legilor, care sunt declarate neconstituționale prin decizia Curții, legea din momentul acela 45 de zile este suspendată și dacă în termenul acesta de 45 de zile Guvernul sau Parlamentul, după caz, nu pun legea în acord cu decizia Curții, legea nu se mai aplică, se scoate din legislația activă. În situația aceasta, de conflict juridic de natură constituțională, nu există un termen prevăzut în Constituție și nici în lege, în care cel care este declarat de Curte în conflict, fiind autorul conflictului, să găsească soluții de ieșire din conflict. Sigur în situația de față, Curtea Constituțională a găsit soluția și a dictat-o prin dispozitivul hotărârii când a spus că președintele emite decizie de revocare din funcție a procurorului general dar, dacă tot a spus asta, puteau să fac un pas mai departe și să spună în cât timp pentru că știau că nu există un termen în care lucrul acesta trebuie făcut. Deci, este la latitudinea președintelui, la înțelepciunea președintelui când să facă sau dacă face acest lucru. Președintele poate să stabilească singur când o face”, a declarat Augustin Zegrean, pentru MEDIAFAX.
Totodată, fostul președinte al Curții Constituționale a mai spus că, în opinia sa, un ministru nu poate să fie în conflict cu președintele României, ci Guvernul.
“Am aceeași părere ca judecătorul Minea (Mircea Minea, judecător CCR care a făcut opinie separată – n.r.). Și eu spun că nu putea să fie ministrul în conflict cu președintele României ci Guvernul. Eventual dacă se punea problema de conflict, putea să fie între Guvern și președinte, nu între un ministru și președinte. Ministrul face parte din Guvern, dar nu este guvernul însuși”, a mai spus Zegrean.
Augustin Zegrean a declarat că este surprins și de faptul că în motivarea deciziei făcută publică joi, CCR se spune că eliberarea din funcţie este la discreţia ministrului Justiţiei când legea spune că acesta este atributul președintelui.
"În motivarea deciziei se spune că eliberarea din funcţie e la discreţia ministrului Justiţiei și mă surprinde acest lucru. Nu am citit toate motivarea... Suntem într-un regim constituţional nu în unul regim discreţionar. În lege nimic nu este la discreţia nimănui. Mă mir că CCR a făcut o astfel de precizare. Președintele este cel care aprobă numirea și retragerea din funcție a procurorului şef ", a mai spus Augustin Zegrean.
CCR a publicat, joi, motivarea, de 133 de pagini, în cazul conflictului președinte- ministrul Justiției, generat ca urmare a refuzului președintelui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA.
"Una dintre condiţiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcţionare a autorităţilor publice, cu respectarea principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor, fără blocaje instituţionale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituţie nu conferă Curţii Constituţionale atribuţia de a constata doar existenţa conflictelor juridice de natură constituţională, ci pe aceea de a soluţiona aceste conflicte", se arată în motivarea Curții.
De aici reiese și decizia CCR de a anunța și ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituțional președinte- ministrul Justiției să nu mai existe, indicând șefului statului revocarea procurorului șef al DNA.
