Premium
Hotnews:
Brexit a provocat o mutatie majora si in culisele puterii de la Bucuresti. Iesirea Marii Britanii din UE duce la o reconfigurare a relatiilor de putere din UE, iar Romania a mutat rapid. A inceput o adevarata naveta diplomatica pe drumurile spre Berlin - Paris - Varsovia. In interiorul UE, Germania si Franta (in aceasta ordine, cu accent pe Berlin) au devenit partenerii principali doriti de Romania, iar Polonia e aliatul traditional pe zona de securitate. De ce vireaza Romania rapid spre nucleul dur al UE?
Vorbeam de alegerea facuta de Romania. Politica traditionala dusa de Bucuresti in UE pina acum era caracterizata de aliante de conjunctura. Europa e insa la rascruce, iar apele se vor alege pe axa Est - Vest, cu o mare probabilitate ca Estul recalcitrant, ultra-nationalist si euro-sceptic sa ramina in afara deciziilor majore. A venit timpul pentru Romania sa aleaga: merge pe mina grupului de la Visegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia) sau merge pe mina motorului franco-german?
Din punctul meu de vedere, alegerea era evidenta. Iohannis si Ciolos au ales si ei sa mearga alaturi de nucleul dur, adica Germania si Franta. Accentul a fost pus pe relatia cu Germania. Romania are insa interesul sa mentina o relatie excelenta si cu Polonia, care ii e partener strategic in NATO, pe securitate, dar si pe relatia cu Rusia. Nu e exclus ca Romania sa incerce pe viitor sa joace un rol de liant intre Franta si Germania pe de o parte, si Polonia pe de alta parte.
Romania a vazut pericolul izolarii politice alaturi de tarile in care prolifereaza discursul anti-european. Imaginea de groaza proiectata la Cotroceni ori Palatul Victoriei ii continea pe Viktor Orban, Milos Zeman ori Robert Fico, liderii nationalisti, anti-europeni si pro-rusi ai tarilor de la Visegrad. Sa nu uitam declaratia horror de ieri a lui Orban prin care semnaliza prietenia cu Polonia: "Potrivit unui proverb, daca ai incredere in cineva, puteti fura cai impreuna; cetatenii ungari vor fura cu bucurie cai impreuna cu polonezii". Groaza de a se intovarasi cu aceste personaje nefrecventabile l-a facut pe Iohannis sa foloseasca azi o expresie relevanta in scurta sa declaratie pentru Digi 24: "Cred că în ultimele luni partenerii noștri și-au dat seama că România doar geografic este într-o margine a UE".
Germania a dat semnale ca isi doreste si ea o Romanie apropiata de pozitia sa. Un indiciu: Iohannis nu a participat la discutiile cu Merkel alaturi de liderii de la Visegrad, ci alaturi de premierii din Belgia si Luxemburg. Si Franta a dat semnale puternice ca vede in Romania un aliat real: presedintele Hollande a dat la Bucuresti semnalul ca e pregatit sa isi schimbe radical pozitia fata de intrarea Romaniei in Schengen.
Ziarul Financiar:
Scăderea puternică a acţiunilor Deutsche Bank s-a extins în întreaga industrie şi a dus la o scădere puternică a burselor europene, care vor încheia cea mai slabă săptămână de după votul pentru Brexit, scrie Bloomberg.
Acţiunile creditorului german s-au prăbuşit cu 8,4%, îndreptându-se spre cea mai mare scădere din iunie, după ce a primit amenda de 14 miliarde de dolari din partea Departamentului de Justiţie din SUA. Royal Bank of Scotland şi Credit Suisse au scăzut de asemenea cu peste 4,8%.
Scăderile în lanţ ilustrează vulnerabilitatea revenirii din ultima perioadă, în ultima săptămână creditorii europeni scăzând cu 5,3%, ştergând aproape o treime din câştigurile din ultimele două luni.
Indicele Stoxx Europe 600 a pierdut 0,5% în Londra, scăzând pentru a şasea oară în şapte zile. Îngrijorările legate de creditori, precum şi teama investitorilor că băncile centrale nu vor extinde măsurile de stimulare a economiei, au tras în jos indicele de referinţă pentru a doua săptămână consecutiv. Indicele a pierdut 2% în ultimele cinci zile, iar nivelul de tranzacţionare este la minimul ultimelor şase săptămâni.
În timp ce preşedintele BCE Mario Draghi a lăsat de înţeles săptămâna trecută că nu este nevoie de măsuri suplimentare de relaxare fiscală, măsurile déjà luate au ridicat semne de întrebare în legătură cu profitabilitatea creditorilor.
Acţiunile din Italia şi Portugalia au scăzut cel mai puternic în vestul Europei, în condiţiile în care majoritatea industriilor din Stoxx 600 au scăzut.
Indicele DAX al bursei din Frankfurt a înregistrat un declin de 1,1% în condiţiile în care scandalul Deutsche a lovit puternic bursa. BMW şi Volkswagen au scăzut de asemenea cu peste 2%.
Fiat Chrysler a scăzut cu 2,2% după ce a anunţat că este posibil să recheme în fabrici 1,4 milioane de maşini şi campioane, în timp ce firma britanică SVG Capital a scăzut cu 4,8%.
Deutsche Bank a anunţat că nu va plăti cele 14 miliarde de dolari cerute de Departamentul de Justiţie din SUA pentru a pune capăt unei investigaţii legate de vânzarea de credite ipotecare în perioada 2005-2007, în condiţiile în care amenda este triplă faţă de estimările analiştilor.
