Premium
România propune crearea instituției Reprezentantului Special al Uniunii Europene responsabil de conflictele prelungite din bazinul Mării Negre. Acesta ar urma să gestioneze problematica conflictelor din regiunea estică, inclusiv a celui transnistrean.
Potrivit președintei Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, propunerea României vorbește despre îngrijorările comunității europene în privința tensiunilor din estul Ucrainei și a celor din Nagorno-Karagakh, tensiuni care pun în pericol pacea și stabilitatea economică din regiune, notează IPN.
În timpul dezbaterilor publice organizate de Agenția de Presă IPN, experta în domeniul securității, Angela Grămadă a spus că multitudinea de conflicte din bazinul Mării Negre determină UE să ia atitudine și să vină cu o formulă potrivită fiecărui stat în parte.
„Ceea ce se întâmplă acum în Donbass are cel mai înalt grad de gravitate, este un conflict care provoacă foarte multe amenințări și aceste amenințări depășesc sfera militară, ele ajung la securitatea civilă, economică, ecologică, pune sub semnul întrebării multe aspecte sociale, subminează toate elementele care ar putea să genereze stabilitate și prosperitate în regiune.
Federația Rusă vorbește tot mai des despre amplasarea unui potențial nuclear în Crimeea, lucru care nu convine părții ucrainene și căruia i se opune vehement”, a spus Angela Grămadă, președintă a Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.
Potrivit expertei, tensiunile prelungite dintre Rusia și Ucraina determină comunitatea europeană să devină mai vocală în raport cu conflictele din bazinul Mării Negre.
În acest context, recent, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu a adresat Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare co-semnată de omologii săi, miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE prin care propune o mai mare implicare a UE în soluționarea conflictelor prelungite sau înghețate din Vecinătatea sa Estică.
„Bucureștiul încearcă să aducă discuția spre necesitatea unui reprezentant al Uniunii Europene responsabil de conflicte regionale. Dacă vorbim despre acest trio, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, România încearcă să meargă dincolo de acest trio și vrea să arate că există alte provocări regionale care trebuie să fie luate în considerare, pentru că dacă nu se găsește o soluție viabilă pentru conflictul din Nagorno-Karabakh, și eu mă aștept la noi escaladări în regiune, atunci se va simți amenințată și Georgia, există riscul să devină instabilă zona, inclusiv, pentru că va exista o instabilitate guvernamentală acolo.
Sau dacă Ucraina nu-și recapătă controlul asupra frontierelor sale estice, atunci pentru România principala prioritate va fi cum să ajute Republica Moldova”, a mai spus Angela Grămadă.
Potrivit expertei, propunerea României vizează acțiuni concrete de menținere a stabilității în regiune, acțiuni pentru care ar trebui să existe consens între statele membre.
„Formula pe care o propune România este destul de simplă, prin pașii care ar trebui urmați, dar problema este că trebuie să se ajungă la acea coeziune internă în cadrul UE.
Trebuie să existe o coordonare a acțiunilor în ceea ce privește securitatea Mării Negre.
România a menționat că trebuie să existe o coordonare sporită între NATO-OSCE-ONU. Se vorbește și despre sancțiuni, trebuie să existe o mai bună coordonare a sancțiunilor pe care la impune UE unor state precum Federația Rusă sau Belarus”, a mai spus Angela Grămadă.
Dezbaterea publică la tema „Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
