Premium
Masele de aer care ajung pe teritoriul țării noastre din vestul, estul, sudul sau nordul Europei aduc cu ele și o mulțime de poluanți sau noxe evacuate de la cele mai mari surse de poluare a aerului, respectiv poluanți foarte diverși, dar mai ales și deosebit de toxici care influențează nu numai calitatea aerului, dar și a apei provenite fie din precipitațiile lichide sau solide, precipitații cunoscute sub denumirea generică de ,,ploi acide” sau ,,ploi alcaline”. Asadar se poate spune că lanțul munților Carpați se constituie ca o barieră naturală în calea maselor de aer, iar pe teritoriul României se realizează în zona crestelor montane nu numai oprirea dinamicii maselor de aer din zona lor de origine, dar și interferența și chiar amestecul acestora.
Efectele poluării transfrontaliere sunt multiple, cumulative, apar fie asupra sănătății oamenilor, fie asupra stabilității ecosistemelor, indiferent dacă vorbim de ecosisteme acvatice și terestre, aici intrând pădurile, pajiștile, agroecosistemele sau chiar a bunei funcționări a zonelor de intravilan din mediul urban sau rural. Pe lângă poluarea industrială la nivelul statelor UE, “România este țara cea mai afectată de poluarea provenită de la cele 16 termocentrale pe cărbune învechite de la țările vecine dar care nu sunt membre în Uniunea Europeană. În România, 380 de oameni au murit prematur în 2016 din cauza poluării provenite de la termocentralele din Balcanii de Vest, arată studiul bazat pe o metodologie aprobată de Organizația Mondială a Sănătății și Comisia Europeană.”, conform newsweek.ro.
Citește și: Surpriza lui Tudorel Toader din OUG 7 pe legile justiției, publicată miercuri seară în Monitorul Oficial
Partidul Ecologist Român cere Statului Român să se poziționeze pe acest subiect, atat la nivelul UE dar și față de statele vecine, nemembre UE. Solicităm implementarea și dezvoltarea unui sistem național de urmărire riguroasă, de monitorizare a calității aerului atmosferic care intră permanent pe teritoriul țării. Fără existența acestui sistem eficient de monitorizare, nu se poate face mai nimic concret în acest domeniu. Negocierile care se vor derula vor avea ca atribut două aspecte importante: cum trebuie limitată prin diminuări periodice poluarea aerului atmosferic chiar la sursă, iar apoi, nu se poate exclude și pretenția îndreptățită de a începe negocierile pentru solicitarea unor despăgubiri substanțiale, dar corect estimate, pentru multiplele prejudicii aduse mediului înconjurător din România de către statele industrializate/ problematice, în situația când acest lucru de limitare a emisiilor la sursele de poluare majore nu se va realiza în mod serios. Sub acest aspect, considerăm că rolul europarlamentarilor români in forurile europene va trebui să se amplifice. Negocierile menționate mai sus nu presupun numai alocarea unor despăgubiri în bani, pentru că sănătatea omului și a mediului înconjurător nu poate fi încă evaluată/ cuantificată, dar se pot obține numeroase facilități economice și nu numai, pentru a redresa cât se mai poate din ceea ce a fost afectat, potrivit unui comunicat remis STIRIPESURSE.RO.
