Premium
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunţat, vineri, în judeţul Prahova, că Ministrul Economiei anunţă că muniţia perforant termobarică este un produs pe care România este gata să-l fabrice pentru Ministerul Apărării Naţionale. El a participat la testarea muniţiilor cu efect perforant termobaric destinate aruncătorului de grenade AG-9. "E un produs românesc, cu caracter de noutate şi un produs pe care România îl poate livra, prin intermediul celor două fabrici, prin intermediul Romarm-ului, pe orice piaţă sau unitate militară care are în dotare acest gen de aruncătoare", a arătat el, relateaza News.ro.
"Am participat azi, la Uzina Mecanică Plopeni, la prezentarea unui nou proiect de cercetare, o colaborare între Institutul de cercetare al MApN şi două unităţi din indsutrie de apărare - UM Mija şi UM Plopeni, după care am participat şi la o testare, făcând parte din procesul de omologare a acestui produs, cu rezultate bune. Cred că e un proiect de succes al industriei de apărare şi al MApN din România, un proiect care poate fi realizat în România şi care sperăm că va intra în producţie de serie cât mai curând posibil. Genul acesta de proiecte cred că reprezintă calea pe care trebuie să o urmăm cu toate unităţile din industria de apărare şi toate structurile de care România dispune în domeniul apărării", a afirmat Florin Spătaru, vineri, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, este vorba despre testarea loviturii perforante termobarice pentru AG-9, în vederea omologării prototipului industrial. Această etapă face parte din implementarea proiectului pentru fabricarea, la nivel industrial, a muniţiilor cu efect perforant termobaric destinate aruncătorului de grenade AG-9, prin transferul tehnologic de la Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Ecologie, la CN Romarm SA.
"La momentul actual, muniţiile termobarice sunt produse de un număr restrâns de producători mondiali, iar cele din configuraţia propusă a se vor realiza în cadrul proiectului neaflându-se, la această dată, în fabricaţie de serie sau pe lista de export a celor mai mari producători de armament din lume", a completat ministrul Economiei.
Căpitanul Ovidiu Iorga, şef laborator la Muniţie şi explozivi la Centrul de Cercetare şi Inovare pentru Apărare CBRN şi Ecologie din cadrul Agenţiei pentru tehnică şi tehnologii militare din MApN, a precizat că proiectul a început în 2019.
"Proiectul se referă la muniţia perforant termobarică pentru tunul fără recul calibul 73 mm. Este un proiect care a demarat în anul 2019 în cadrul Centrului de Cercetare şi Inovare pentru Apărare CBRN şi Ecologie din Agenţia pentru tehnică şi tehnologii militare şi, cu ocazia unei finanţări şi a unei competiţii a Ministerului Cercetării, am avut ocazia să facem transfer tehnologic pe parcursului anilor 2020-2022. În această etapă ne aflăm în faza finală de omologare a produsului şi transferul către fabricaţia de serie la Romarm. Muniţia are deosebite avantaje şi are caracter de noutate pe plan mondial, fiind pentru prima oară când se combină efectul termobaric cu efectul perforant, maximizând astfel efectul distructiv împotriva blindatelor, în special, şi împotriva altor ţinte întâlnite în mediul urban. Muniţia a fost optimizată şi creată special pentru a răspunde nevoilor actuale în mediul operaţional şi este o armă redutabilă cu o capacitate de foc mult sporită faţă de muniţiile cunoscute până acum", a explicat el.
Potrivit lui Iorga, denumirea de efect termobaric se referă la o gamă foarte largă de muniţii.
"Vă asigur că nu există o asemănare între muniţia noastră şi muniţiile pe care le vedeţi la televizor pentru distrugere indiscriminată pe suprafeţe mari. Este vorba despre o muniţie foarte precisă, cu efect punctual, fiind capabilă să distrugă ţine militare, în special vehicule blindate şi alţi inamici acoperiţi în zone de clădiri, fiind capabilă să penetreze foarte bine aceste ţinte şi explodează în interior, asigurând neutralizarea oricăror pericole de natură militară. Finanţarea a fost realizată de către Ministerul Cercetării în cofinanţare cu Romarm, bugetul total al proiectului a fost undeva la 2 milioane de lei pentru partea de cercetare, pentru realizarea lotului prototip industrial şi testarea acestuia", a completat acesta.
După ultimele teste de omologare, se întruneşte comisia de omologare şi se obţine certificatul de omologare cu MApN şi din acel moment produsul poate fi fabricat în serie.
Conform sursei citate, muniţia este destinată pentru aruncătorul fără recul calibul 73 mm, asta înseamnă aruncătorul AG-9.
"Beneficiarul principal şi cerinţele pentru muniţie au fost emise de către armată, dar trebuie să ştim că acest aruncător este disponibil în 17 ţări la nivel mondial, asta înseamnă că şi posibilitatea de export este importantă", a adăugat el.
Întrebat dacă printre aceste ţări este şi Ucraina, Iorga a replicat: "Da, cu siguranţă. Aruncătorul AG-9 este un aruncător fabricat sub licenţă în foarte multe ţări şi este în dotarea multor ţări şi, de asemenea, foarte important, amsamblul armament-muniţie se produce integral la noi în ţară, nu conţine niciun element de import".
"Vorbim de finalizarea unui proiect de cercetare-dezvoltare. După obţinerea certificatului de omlogare din partea MApN, cele două companii din industria de apărare vor propune acest produs MApN, urmând ca ulterior să se semneze un contract. Ce pot să vă spun este că cele două unităţi sunt pregătite pentru producţia de serie, deci am putea să intrăm în producţie cât mai repede posibil, nu avem nevoie de investiţii suplimentare, doar că acolo va trebui să demarăm discuţiile cu MApN pentru semnarea unui contract efectiv", a punctat ministrul Florin Spătaru.
Produsul finit va fi fabricat la Plopeni, materia primă fiind provenită din România.
"Unul din avantajele acestui produs este că el poate fi utilizat cu un grad de mobilitate sporit, utilizând acest aruncător AG-9 care e uşor de transportat şi care poate fi amplasat cu uşurinţă în diverse locuri. E un produs românesc, cu caracter de noutate şi un produs pe care România îl poate livra, prin intermediul celor 2 fabrici, prin intermediul Romarm-ului, pe orice piaţă sau unitate militară care are în dotare acest gen de aruncătoare", a mai arătat el.
Spătaru a menţionat că pentru acest produs nu este nevoie de echipamente sau investiţii speciale, dar retehnologizarea generală care să ducă la creşterea competitivităţii trebuie făcută cu prioritate.
"Am fost la Cugir şi am discutat despre arma de asalt. (...) Această armă de asalt care este în fază de prototip la fabrica de arme Cugir este un alt proiect care nu a mai fost testat şi care nu a mai fost propus anterior. Acela e un alt proiect care trebuie demarat şi o vom face din banii Romarm şi ai fabricii de arme. Aici avem acest proiect şi finanţare, de asemenea, parţială tot din banii Romarm-ului şi vom continua un astfel de demers, vom continua să investim, să ne asigurăm că banii pe care îi avem în acest moment disponibili... Aproape 100 milioane de dolari vor fi investiţi în acest an în capabilităţi din companiile din industria de apărare şi că în anii următori vom continua acest parcurs astfel încât să ducem la retehnologizarea necesară şi să recuperăm din timpul pierdut şi această lipsă a investiţiilor cronică pe care am avut-o ăn ultimii ani", a adăugat acesta.
Potrivit Ministerului Economiei, Uzina Mecanică Plopeni are de la bugetul de stat, pentru anul 2022, peste 6,5 milioane de lei, bani ce urmează să fie investiţi pentru asimilarea şi fabricarea unei game diversificate de muniţie de artilerie, în scopul satisfacerii necesităţilor forţelor Sistemului Naţional de Apărare şi ale beneficiarilor externi.
Ministrul Economiei a făcut, joi şi vineri, o vizită de lucru în judeţul Prahova, unde a vizitat obiective aflate în portofoliul instituţiei, respectiv Salina Slănic Prahova, gestionată de Societatea Naţională a Sării, precum şi două dintre obiective din industria de apărare, respectiv Electromecanica Ploieşti şi Uzina Mecanică Plopeni.
Conform ministerului, lovitura perforant-termobarică pentru aruncătorul de grenade AG-9 este o muniţie cu efect combinat de schije şi suflu, având capacitatea de a perfora ţinte de beton, cărămidă, valuri de pământ şi ţinte blindate. Muniţia a fost dezvoltată în 2019, la nivel model experimental, in cadrul Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare din cadrul MApN, fiind ulterior preluată în fabricaţie în industria de apărare, pe baza unui proiect de transfer tehnologic finanţat de către UEFISCDI şi ROMARM SA.
