DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

România, în topul statelor UE independente energetic

gaze

Adevărul:

Importurile energetice ale României se ridică la 17% din necesar, ţara noastră fiind pe locul al treilea din Uniunea Europeană în privinţa independenţei energetice, în timp ce Ungaria importă peste 60% din consum, iar Bulgaria – aproape 35%.
România este al treilea stat din Uniunea Europeană în privinţa independenţei energetice, după Estonia şi Danemarca, cu un grad de acoperire din importuri a nevoilor energetice de numai 17%, în vreme ce media blocului comunitar este de 53,5%, potrivit unui raport dat publicităţii marţi de către Comisia Europeană.  Indicatorul include atât situaţia din domeniul electricităţii, cât şi datele în privinţa resurselor de cărbune şi uraniu, a necesarului de gaze naturale, ţiţei şi produse petroliere, o parte din statistici fiind aferente anului 2014, iar altele din 2015.
Dependenţi de importuri
Datele arată că dependenţa zonei euro este de 60,3%, în vreme ce ţări precum Ungaria, Austria, Bulgaria, Slovacia sau Italia, state cu o atitudine „prietenoasă“ faţă de Rusia, înregistrează un grad de dependenţă mult mai mare faţă de importurile energetice. În schimb, alte state cu nevoi mari de resurse, dar fără legături puternice cu Kremlinul, nu sunt nici aşa vocale în privinţa apropierii de Moscova. Între acestea se regăsesc ţări ca Belgia, Irlanda, Portugalia, Spania, Luxemburg sau Malta.
Documentul arată că petrolul şi produsele sale derivate acontează două treimi din importurile energetice la nivel european, urmate de gaze naturale (23%) şi de combustibilii solizi (11%). Rusia este principalul furnizor de resurse al Europei, acesta furnizând 37,9% din importurile de gaze, 30,4% din cele de petrol şi 29% din importurile de cărbune. Expertul în energie Ionuţ Purica spune că, pe termen mediu, Uniunea Europeană (UE) nu prea are ce face deoarece „trebuie să gestioneze politica împreună cu furnizorii de resurse energetice“. Pe termen lung, însă, UE se bazează pe energiile regenerabile şi pe importurile din SUA, notează Purica.
România, în topul european
România importă doar 17% din necesarul său de produse energetice, cea mai mare parte a achiziţiilor din străinătate fiind de ţiţei şi produse petroliere. România exportă electricitate în toată regiunea, iar importurile de gaze naturale sunt foarte mici, ţara noastră acoperindu-şi nevoile aproape în totalitate din producţia internă. De asemenea, chiar şi în privinţa importurilor, majoritatea nu sunt din Rusia.
Astfel, potrivit statisticilor europene, 62,3% din importurile de petrol ale României proveneau în anul 2014 din Kazahstan, în condiţiile în care grupul kazah de stat KazMunaiGaz controlează Rompetrol Rafinare. De asemenea, 34,8% din importurile de petrol provin din Rusia, în condiţiile în care grupul rus Lukoil deţine în România rafinăria Petrotel, de lângă Ploieşti.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele şapte luni ale acestui an, producţia internă de ţiţei a României s-a ridicat la 2,1 milioane de barili, iar importurile s-au ridicat la 4,28 milioane de barili. Astfel, România produce intern doar o treime din necesarul de ţiţei, circa două treimi fiind petrol adus de peste graniţă. Pe lângă ţiţei, România a importat în aceeaşi perioadă de timp şi produse petroliere, acestea acontând echivalentul a 1,44 milioane de barili de petrol. „România nu-şi dă seama cât de bine stă, trebuie să folosim acest lucru în beneficiul nostru în negocierile europene“, a declarat, pentru „Adevărul“, Ionuţ Purica, expert în energie.

Hotnews:

Ne-am convins deja ca principala tinta a lui Klaus Iohannis e sa fie altfel decit Traian Basescu. Vrea sa fie pacifist, non-conflictual, cautator de consens si jucator din umbra. Asa a evoluat la Primaria Sibiu, asa vrea sa joace si la Cotroceni. In aceasta cheie trebuie citita si initiativa unei comisii prezidentiale pentru un nou proiect de tara. E un proiect care sa-l scoata pe presedinte din anonimat. Dar, la fel de bine, poate fi un proiect care l-ar putea ajuta sa vinda mai usor un viitor guvern de uniune nationala PSD - PNL, sau un proiect care sa-l ajute sa contracareze atacurile previzibile ale nationalistilor in anul centenarului Unirii, 2018...

Initiativa sufera de o oarecare doza de grandomanie si inadecvare la realitate, dar merita sa luam in calcul cum l-ar putea ajuta pe Iohannis.

- Il va readuce in prim-planul comunicarii macar din cind in cind, ca promotor al unui proiect care nu poate ramine indiferent opiniei publice
- Poate fi util pentru a pregati opinia publica si partidele insele cu ideea unui guvern de uniune nationala dupa alegerile din 11 decembrie. Zvonurile privind preferinta lui Iohannis pentru un guvern PSD-PNL dupa alegeri se intetesc, partidele insele par sa accepte aceasta solutie. Daca alianta PSD+ALDE nu va obtine peste 50% din locurile din viitorul Parlament, e foarte greu pentru PSD sa obtina postul de premier, asa ca mai bine intra intr-un guvern cu PNL in care sa aiba jumatate din ministere. Or, o asemenea idee e greu de inghitit de public, asa ca Iohannis ar putea arata prin acest proiect ca poate pune inca de pe acum partidele la aceeasi masa.
- Proiectul poate avea si valoarea de simbol pentru un presedinte neamt tot mai des acuzat de adversari si de nationalisti ca nu face nimic pentru Romania
. In perspectiva anului 2018, plin de simbolistica, el poate prezenta ceva. Mai bun decit nimic
- Nu in ultimul rind, acest proiect ar putea reprezenta in mod real viziunea de presedinte a lui Klaus Iohannis
Chiar si cu aceste mari rezerve, proiectul poate aduce doua lucruri utile.

  • Un eventual nou pact de la Snagov, o asumare transpartinica a unor obiective strategice mari (la Snagov, in 1995, s-a convenit sustinerea integrarii in UE). Nu mi-e foarte clar insa ce obiectiv de magnitudinea integrarii in UE ori NATO ar putea sa convina aceasta comisie prezidentiala.
  • Institutirea unui dialog institutional intre partide, un soi de sfat al inteleptilor cu caracter permanent, in care sa se discute marile probleme ale tarii.

Indoielile survin la executia acestui plan. Plan care, repet, mi se pare ca sufera de o oarecare doza de grandomanie.
Componenta acestei comisii e una care ridica semne mari de intrebare. Ea e formata din doua grupuri distincte: reprezentantii partidelor si ai unor institutii, respectiv 10 personalitati. Asa au fost definiti de purtatorul de cuvint al Cotroceniului: personalitati. Nu reprezentanti ai societatii civile, nu vizionari in domeniile lor, nu strategi in domeniile lor, ci "persoane care au competenţe dovedite, experienţe în domenii de specialitate, sunt persoane cu o notorietate mare, care au o cunoaştere bună a realităţilor europene, afacerilor europene".

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.