Senatul a aprobat, la solicitarea senatorilor liberali, retragerea proiectului de lege privind instituirea Programului de Rezidență prin Investiție, cunoscut drept „Golden Visa”, care ar fi permis cetățenilor din state terțe să obțină un permis de ședere temporară valabil cinci ani, reînnoibil, în schimbul unei investiții minime de 400.000 de euro în România. Proiectul fusese prezentat ca un instrument pentru atragerea capitalului străin, oferind investitorilor acces la un regim preferențial de ședere. Inițiativa a fost însă retrasă înainte de a fi dezbătută în plen.
Programul fusese inițiat în urma anunțului făcut de președintele SUA, Donald Trump, privind lansarea unei „gold card”, o viză permanentă pentru Statele Unite, vândută cu 5 milioane de dolari, pentru care fusese deja deschisă o listă de așteptare. În România, însă, proiectul a întâmpinat rapid opoziție instituțională. Decizia liberalilor de a solicita retragerea a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a emis un punct de vedere în care a catalogat programul drept un posibil risc la adresa securității naționale, notează profit.ro.
Inițiativa primise anterior avize negative de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară și Consiliul Concurenței au transmis observații suplimentare. ASF a semnalat riscuri privind proveniența fondurilor, posibile structuri de proprietate opace și vulnerabilități ale pieței de capital, avertizând inclusiv asupra necesității ca investiția să fie menținută la valoarea minimă pe toată perioada permisului de ședere.
CSAT: Programul reprezintă un risc în actualul context geopolitic
În analiza transmisă, CSAT a precizat că, deși inițiativa nu intră în aria sa de avizare, membrii Consiliului au evaluat oportunitatea propunerii legislative. Concluzia a fost că demersul nu este adecvat în contextul actual de securitate, marcat de parcursul României privind aderarea la Spațiul Schengen, demersurile pentru includerea în Programul Visa Waiver și procesul de aderare la OCDE. Consiliul a arătat că un mecanism preferențial de acordare a dreptului de ședere pentru persoane cu capital financiar ridicat poate genera vulnerabilități și poate intra în contradicție cu poziția Uniunii Europene.
CSAT a amintit că instituțiile europene au criticat în mod repetat schemele de vânzare a cetățeniei sau rezidenței, considerându-le incompatibile cu legislația comunitară. Comisia Europeană și Parlamentul European au exprimat îngrijorări față de comercializarea indirectă a cetățeniei, iar unele state europene – Irlanda, Țările de Jos și Spania – au renunțat complet la aceste programe în ultimii trei ani, în timp ce Portugalia a aplicat modificări substanțiale pentru limitarea riscurilor.
Consiliul a indicat și potențiale interferențe între programul propus și activitatea Comisiei de examinare a investițiilor străine directe, structură responsabilă pentru evaluarea impactului investițiilor asupra securității naționale. Totodată, analiza CSAT sugerează că implementarea programului ar fi putut crea breșe de control într-un domeniu strategic, într-un moment în care alte state europene înăspresc reglementările privind investitorii din afara UE.
ASF atrage atenția asupra riscurilor financiare și de conformitate
Autoritatea de Supraveghere Financiară a avertizat că investitorii din anumite jurisdicții ar putea ridica riscuri suplimentare legate de spălarea banilor, neimplementarea standardelor internaționale privind transparența sau asocierea cu regimuri supuse sancțiunilor internaționale. ASF a menționat și riscuri privind finanțarea terorismului, traficul de arme și droguri, precum și impactul structurilor offshore opace asupra pieței de capital din România.
Instituția a recomandat introducerea unor prevederi clare care să oblige investitorii să mențină valoarea minimă a investiției pe întreaga durată a permisului de ședere, subliniind volatilitatea specifică pieței de capital. ASF a indicat că, având în vedere dimensiunea redusă a pieței românești, ar putea fi oportună chiar majorarea pragului de investiție până la nivelul maxim practicat în alte state europene, precum Portugalia sau Grecia.
În pofida criticilor formulate, senatorii liberali au anunțat că vor reveni cu o formă revizuită a proiectului. Solicitarea de retragere transmisă de senatorul Aurel Varga, în numele tuturor inițiatorilor, arată că textul urmează să fie reintrodus după finalizarea consultărilor interinstituționale, într-o variantă care să fie coerentă și pe deplin aliniată cadrului normativ național și european.
Ce prevedea programul „Golden Visa” și care sunt alternativele actuale
Proiectul prevedea acordarea unui permis de ședere temporară pentru cinci ani, reînnoibil, în schimbul unei investiții de minimum 400.000 de euro realizate în titluri de stat, proprietăți imobiliare, fonduri de investiții autorizate de ASF sau acțiuni ale companiilor listate la bursă. Beneficiarii puteau include membrii de familie pe același permis și puteau solicita rezidență permanentă sau cetățenie română după cinci ani, în condițiile Legii cetățeniei. Menținerea investiției pe toată durata permisului era obligatorie, însă nu era impusă o perioadă minimă de ședere în România.
Aplicanții ar fi fost supuși verificărilor obligatorii ale SRI, SIE, ONPCSB și altor instituții relevante, în vederea validării sursei fondurilor și a eventualelor riscuri de securitate. Mecanismul propus încerca să aducă România în linie cu alte state care au oferit astfel de facilități investitorilor externi, deși tendința europeană este de renunțare treptată la aceste scheme.
În prezent, legislația română prevede deja modalități multiple prin care cetățenii străini pot obține drept de ședere de lungă durată, cele mai utilizate fiind șederea în scop de muncă, desfășurarea de activități comerciale sau reîntregirea familiei. Viza de lungă ședere pentru activități comerciale permite investiții de minimum 100.000–150.000 de euro, însoțite de obligația de a crea locuri de muncă și de a prezenta un plan de afaceri detaliat, condițiile fiind validate de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine.
Comentează