Premium
UPDATE
Partidul liberal al premierului olandez Mark Rutte a câştigat miercuri alegerile legislative, ceea ce ar trebui să îi permită să conducă a patra coaliţie guvernamentală, potrivit rezultatelor sondajelor la ieşirea din secţiile de votare, transmite AFP.
Aceste sondaje îi creditează pe liberali cu 35 de locuri din cele 150 ale camerei inferioare a parlamentului, faţă de 33 în prezent. Partidul D66 (centru stânga) ar fi obţinut 27 de locuri, iar Partidul pentru Libertate (PVV) al deputatului anti-islam Geert Wilders 17 locuri, formaţiune politică cu care principalele partide olandeze au exclus deja posibilitatea formării unei coaliţii.
Alegerile legislative au fost organizate pe o perioadă de trei zile, o adaptare determinată de pandemia de COVID-19 şi au fost considerate un test al gestionării epidemiei de către actualul guvern.
Urnele au fost amplasate în locuri mai puţin obişnuite, cum ar fi Muzeul Van Gogh din Amsterdam, hoteluri, gări, biserici şi centre de testare, unde uneori s-a putut vota pe bicicleta sau în maşină.
"Campania este diferită de celelalte alegeri şi se concentrează cu adevărat pe ceea ce se întâmplă acum", a declarat Twan Compen, în vârstă de 37 de ani.
"Orice s-ar întâmpla, prim-ministrul aflat la putere din 2010 rămâne "uşor de neatins", a remarcat un alt alegător, Erik Spruijt, în vârstă de 35 de ani, după o campanie "mai puţin intensă decât în anii precedenţi".
Mark Rutte s-a declarat "prudent" optimist înainte de a merge să voteze la o şcoală din Haga.
Formaţiunea sa politică, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) se afla în fruntea sondajelor de opinie.
"Sunt mândru de ceea ce am realizat în ultimii zece ani în Olanda", una din cele mai performante economii din Europa, a declarat Rutte reporterilor înainte de a vota.
"Principala întrebare la aceste alegeri este cine poate conduce cel mai bine această ţară prin criza coronavirusului", a adăugat el.
Un număr record de 37 de partide au participat la lupta electorală, într-un peisaj politic fragmentat care obligă la formarea unor coaliţii complexe.
Liderul VVD a exclus orice coaliţie cu Geert Wilders "din cauza a ceea ce a spus despre islam şi Coran". Unul din partidele actualei coaliţii, Apelul Creştin-Democrat (CDA) al ministrului de finanţe Wopke Hoekstra ar fi, şi de această dată, un "partener natural" pentru prim-ministrul olandez.
Deputatul anti-islamist a insistat ca partidul său să fie invitat la masa negocierilor cu ocazia formării coaliţiei de guvernare.
Poreclit prim-ministrul "Teflon" pentru capacitatea sa de a ieşi teafăr din crizele politice, Mark Rutte a fost nevoit să demisioneze în ianuarie după ce mii de părinţi au fost acuzaţi în mod eronat de fraudă în scandalul alocaţiilor pentru copii.
Știrea inițială
Alegători olandezi s-au prezentat în masă la urne miercuri, în a treia şi ultima zi a alegerilor legislative, care ar urma să-i asigure o victorie şi al patrulea mandat premierului în exerciţiu Mark Rutte, relatează Reuters
Gestionarea epidemiei covid-19 de către Guvernul Rutte a fost una dintre marile teme de campanie ale scrutinului.
Campania electorală s-a desfăşurat în principal prin dezbateri televizate, într-o ţară în care s-a instituit o interdicţie de corculaţie pe timpul nopţii şi a adunărilor publice în cadrul luptei împotriva pandemiei.
Principalii rivali ai lui Mark Rutte au criticat lentoarea desfăşurării campaniei de vaccinare în ţară, însă au întâmpinat dificultăţi în a se impune.
”Eu îmi asum responsabilităţile de zece ani”, a declarat premierul în exerciţiu, în vârstă de 54 de ani, în cadrul unei dezbateri finale, marţi seara.
”Încerc să guvernez în condiţii dificile”, a subliniat el, scrie news.ro.
Citește și: Doliu în Poliția Română! Un șef de post a murit, după ce s-a infectat cu Covid-19
Aproximativ 13 milioane de olandezi cu drept de vot sunt chemaţi la urne să aleagă deputaţi din zece partide, care îşi dispută cele 150 de mandate în Parlament.
Un prim exit-poll umrează să fie publicat miercuri, la ora 20.00 GMT (22.00, ora României), imediat după închiderea secţiilor de votare.
Citește și: Un medic pneumolog, către Raed Arafat: ‘Băieții de vă înconjoară nu au curajul să vă zică, dar vă spun eu’
Grupuri de persoane cu risc covid-19 şi persoane în vârstă - care au avut posibilitatea să voteze prin corespondenţă şi cu procură - au fost îndemnate să voteze în primele două zile ale scrutinului.
Restul alegătorilor vota miercuri.
Partidul Democraţii-66 (D-66, centru-stânga), membrul minoritar al coaliţiei lui Marke Rutte, au înregistrat o creştere în sondaje, în urma unei prestaţii considerate convingătoare în dezbateri a conducătoarei formaţiunii Sigrid Kaag.
Ultimele două sondaje de opinie creditează cu 25% din voturi Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, centru-dreapta) al lui Rutte.
D-66 al lui Sigrid Kaag este creditat la egalitate cu Partidul Libetăţii (PVV, populist, opoziţie) al lui Geert Wilders, cu 12-14% din voturi.
