Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

România pare să fie o Elveţie a Estului pentru câteva zile

romania-dreamstime.com

Ziarul Financiar:

Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.
După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională. Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.
Cu dobânzi pozitive pe toate palierele, începând de la piaţa interbancară, depozite, BNR şi titluri de stat, România pare să fie cel puţin pentru câteva zile, o Elveţie a Estului, unde poţi să îţi ţii banii fără griji.
Luni, pe 8 februarie, un val masiv de intrări de capital a coborât cursul cu un procent de aproape 1% într-o singură zi. Probabil că BNR a cumpărat valută cu amândouă mâinile pentru a împiedica o scădere şi mai rapidă a cursului. Mesajul clar transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că Banca Naţională va împiedica prin orice mijloace ca România să experimenteze dobânzi negative, este un argument suficient pentru investitori, atât cei străini, cât şi români, de a-şi ţine banii în lei, în instrumete cu venit fix.
Mai mult decât atât, faptul că BNR a ţinut pe loc dobânda de referinţă la 1,75% pe an, în condiţiile în care dobânzile pe piaţa interbancară pe termen scurt sunt cu zero în faţă, este un argument în plus pentru a miza pe leu.
Surplusul de lichiditate în care înoată băncile, care în ianuarie a fost de 20 de miliarde de lei medie zilnică, ţine dobânzile pe piaţa interbancară la un nivel extrem de scăzut, în ciuda faptului că inflaţia este aşteptată să revină spectaculos în prim-plan din a doua parte a anului. Pentru cei care au credite în lei, scăderea ROBOR-ului la trei luni, la 0,78% pe an, înseamnă că vor plăti o rată mai mică la bancă. După ce a  coborât la 0,78-0,79%, la începutul săptămânii, ROBOR-ul a revenit vineri la 0,82%.
Dacă leul şi dobânzile la leu au o viaţă bună şi sunt vitaminizaţi corespunzător de BNR, piaţa bursieră de la Bucureşti intră într-o carantină prelungită la care nu mulţi se aşteptau. De la începutul anului, Bursa a scăzut cu 13,42%, anulând toate câştigurile din 2014 încoace.

Digi24:

Cristian Tudor Popescu a continuat discuția despre reforma învățământului si a precizat că nu există un conflict între el și academicianul Solomon Marcus. „Avem niște opinii complementare”, a spus el, vorbind apoi de importanța profesorilor la ore. „E ca în dragoste, dacă primul contact este greșit, este brutal, este aberant, există șanse să fie blocat respectivul pe toată viața lui”, a exemplificat jurnalistul. „Mai întâi ar trebui să vedem cam cum s-a reflectat în presă, mă rog, pe Internet, ceea ce a spus domnul profesor Solomon Marcus. Titluri! 'Academicianul Solomon Marcus, în conflict cu Cristian Tudor Popescu!' Nenumărate site-uri și săitulețe au titrat în acest fel. De ce? Ca să se citească. Să fie conflict! Mai am puțin și mă iau la bătaie cu domnul academician, cam asta și-ar dori cei care titrează în felul acesta. Nici vorba de așa ceva, nu există un diferend. Avem niște opinii complementare, domnul profesor Marcus și cu mine”, a spus Cristian tudor Popescu. „Dânsul spune că manualele sunt nepotrivite, că sunt încărcate de prea multe date, că nu sunt structurate bine și ne oferă această posibilitate a contactului cu Internetul pentru a ameliora performanța manualului în raport cu elevul. În consecință e necesară o reformă a manualelor. De acord! Am spus eu vreo clipă că sunt împotrivă? Eu pun accentul diferit de domnul profesor. Spun că, făcându-se o reformă a manualelor și uitându-se elevul și pe net și cu manualul, dacă nivelul actual al profesorilor din România rămâne ăsta care este în clipa de față, e inutilă, sau aproape inutilă, această reformă a manualelor”, a adăugat jurnalistul.„Cel care intră în contact cu elevul este profesorul, cel care-l întreabă, cel care-i cere, cel care-i pune nota. Deocamdată, notele nu le pun manualele și nici Internetul nu pune note. În ultimă instanță profesul este cel care poate să decidă ce anume din manual trebuie să fie utilizat și ce nu. Există profesori foarte buni în țara asta care știu ce să ceară elevilor, nu le spun să citească de la pagina 25 la pagina 32 și după aia le dă extemporal. Manualul este un obiect de referință, nu-l citești neapărat pe tot, te uiți când ai nevoie să înțelegi ceva, cauți și încerci să înțelegi. E ca un DEX, trebuie să știi să cauți în ordinea din DEX și să găsești ce ai nevoie pentru procesul tău de gândire. Ăsta este sensul unui manual, care l-ar face mai puțin agresiv”, a mai spus jurnalistul.

RFI:

Mai multe țări central și est europene s-au alăturat unei inițiative lansate de ministrului estonian al justiției care vizează înființarea unei instituții speciale de investigare a crimelor comuniste. Demersul a fost lansat în cadrul Conferinței de la Tallinn din 23 august 2015, dedicat comemorării victimelor crimelor comise de regimurile totalitare. România nu a fost reprezentată la nivel politic la acest eveniment, dar un dialog pe această temă a fost inițiat la finalul anului trecut de către Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Ministerul Justiției.
Potrivit Ministerului Justiției de la București, "inițiativa Estoniei pleacă de la premisa că, în prezent, competența instanțelor supranaționale nu include investigarea crimelor din trecut comise de regimurile comuniste și, de aceea, se apreciază că este necesară explorarea posibilității de a se institui o astfel de instituție (Institution of Justice for Communist Crimes)."
La această inițiativă s-au raliat deja Georgia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina și Ungaria. De asemenea, Platforma Europeană pentru Memorie și Conștiință a anunțat că susține toate demersurile pentru investigarea crimelor comunismului în cadrul unei instituții europene.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.