Premium
In ultimii ani Ucraina a impus mai multor cetateni romani interdictia de a intra pe teritoriul acestei tari. Incepand din 2012 si pana in prezent zeci de romani, multi dintre ei jurnalisti sau reprezentanti ai societatii civile au fost opriti la granita Ucrainei si informati ca au interdictie de a intra in tara timp de 5 ani. Aceste interdictii au fost completate si de o serie de restrangeri ale libertatii de expresie a minoritatii romane din Ucraina.
Pe lista celor interzisi in Ucraina se afla jurnalistul roman cu cetatenie romano-ucraineana Sergiu Dan; Iulia Modiga, ziarist membru al Platformei Civice Acţiunea 2012 si chiar fostul premier al Republicii Moldova Mircea Druc, si el cetatean roman.
"Sunt condamnabile toate aceste încălcări flagrante ale drepturilor omului, pentru ca libertatea de exprimare este un drept garantat tuturor cetățenilor din statele membre ale Consiliului Europei. Ucraina încă nu a ieșit din logica de acțiune brutala pe care a mostenint-o de la URSS. Interdicțiile aplicate unor cetățeni romani, având la baza preocuparea acestora fata de soarta comunității românești din statul vecin, scoate în evidenta o slăbiciune, o lipsa de înțelegere a mecanismelor democratice în ceea ce privește protecția minoritatilor. Ucraina trebuie sa renunțe la aceste practici totalitare pentru ca Europa înseamnă respect pentru valori precum libertatea de mișcare, libertatea de exprimare, libertatea de a iti păstra propria identitate lingvistica și culturala", a declarat pentru stiripesurse.ro deputatul de Diaspora Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
In ciuda faptului ca autoritatile Romane au solicitat explicatii acestea nu au venit:
"Autoritățile ucrainene nu oferă explicații, aplica interdicții cu un singur scop. Vor sa-i intimideze pe liderii români care locuiesc în regiunile locuite de comunitatea romana si militează pentru drepturile conaționalilor noastri la Cernăuți, Herta, Ismail sau Maramuresul Istoric. Este un gest de sfidare care produce multă confuzie printre romani.
Ministerul Afacerilor Externe întotdeauna a rectionat imediat și a solicitat explicații părții ucrainene. Este însă de neînțeles de ce autoritățile de la Kiev, chiar și azi când se confrunta cu un război care a produs multă suferința, nu înțeleg ca sursa amenințărilor este Rusia și nu România. Noi avem un singur obiectiv, ca romanii din statul vecin sa nu mai fie discrimanti și supuși acelorași metode de deznationalizare create în laboratoarele staliniste. Ucraina este victima propriilor erori, n-a știut sa-si aleagă partenerii și plătești dur pentru lipsa de deschidere către statele vecine precum România și Polonia. Dacă nu va renunța la practica aplicării interdicției vă avea doar de pierdut în perspectiva", a mai explciat Tomac.
Deputatul Ovidiu Raetchi, membru al aceleasi Comisii, considera ca este gresita atitudinea Ucrainei fata de Romania, insa crede totodata ca 'protestul platonic' al autoritatilor romane este abordarea corecta in aceasta situatie.
"Lucrurile astea nu se fac in mod transparent. Nu vine un document care te anunta ca esti la inceputul procesului de interdictie, ci cand ajungi la granita descoperi ca ai interdictie. (...) In contextul razboiului din Ucraina cineva la nivelul serviciilor de informatii sau la nivelul Ministerului de Externe s-a gandit ca Romania ar putea sa reprezinte o amenintare pentru ca la randul ei Romania ar putea sa vorbeasca despre teritorii care i-au apartinut. E insa o greseala majora. Romania nu a facut niciodata revendicari teritoriale la adresa Ucrainei si este unul dintre cei mai importanti aliati ai Ucrainei in zona. (...) E o problema majora si cred ca gresesc foarte tare ucrainenii daca considera Romania o amenintare si vor incalca niste drepturi firesti ale romanilor, iar in felul asta se vor indeparta de sprijinul UE.
Senzatia mea e ca e o decizie strategica a autoritatilor ucrainene asupra careia nu vor sa revina, adica vor face asta atat timp cat vor avea conflictul din zona respectiva cu Rusia, vor pastra inacceptabil de sus si neinspirat de sus nivelul de alerta la granita cu Romania", a explicat Raetchi pentru stiripesurse.ro.
Romania a solicitat explicatii Ucrainei privind aceasta situatie insa in contextul geopolitic tensionat din regiune, Raetchi considera ca nu ar fi intelept sa aiba o abordare mai transanta:
"Sigur ca poti sa duci nivelul de raceala diplomatica la un nivel mai inalt, poti progresiv sa racesti relatiile, poti sa ceri sprijinul partenerilor europeni pe acest subiect, insa decizia strategica din ce am vazut eu a celor care se ocupa cu diplomatia noastra a fost mai degraba sa fie ferm in tabara ucraineana avand in vedere interesele de securitate ale Romaniei, decat sa duca relatia cu Ucraina intr-o zona mai inghetata pentru aceasta problema. Eu cred ca e o alegere inteleapta - ramanem in zona protestului mai degraba platonic, decat sa riscam sa dam senzatia ca suntem in zona celor care incearca sa profite de criza ucraineana pentru eventuale revendicari", a mai explicat Raetchi.
Si deputatul Ovidiu Iane este in asentimentul colegilor sai din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării si considera ca masurile luate de Ucraina fata de multi romani se datoreaza conflictului din tara. El crede ca Romania nu are insa cum sa oblige Ucraina sa respecte drepturile minoritatilor nationale sau ale cetatenilor straini, singura solutie fiind ca insasi Ucraina sa faca pasi in plus inspre integrarea europeana.
"Nu este o stare de pace normala si in urma masurii speciale instaurate de Guvern si de presedinte pentru ca se afla in conflict armat atunci se pot pune anumite interdictii legal. Sub aspectul faptului ca ne referim la jurnalisti si activisti romani poate fi considerat ca un fel de dorinta a lor de a nu lasa anumite informatii sa ajunga libere in afara Ucrainei, ma refer de exemplu la faptul ca au fost mobilizati mai multi romani decat alte nationalitati si au fost trimisi acolo in teatru de razboi"
Orice raspuns ar da ar echivala cu o recunoastere a unui abuz din partea autoritatilor.
Singurele actiuni pe care le putem intreprinde fara a intra intr-o stare conflictuala cu statul ucrainean ar fi sa incercam sa ii ajutam cum putem cu ajutoare umanitare si sa cerem sustinut neingradirea drepturilor lor ca minoritate nationala. Sa nu uitam ca ei nu au incercat o integrare a minoritatilor ci o asimilare fortata a minoritatilor si nu numai a romanilor. Deci politica aceasta de forta impotriva minoritatilor cred ca va continua. Singura varianta pentru aceste comunitati de isi mentine identitatea culturala ar fi ca Ucraina sa faca un pas in plus catre integrarea europeana altfel nu vad cum am putea sa obligam statul ucrainean sa respecte aceste minoritati pentru ca nu le-a respectat niciodata", a precizat Ovidiu Iane pentru stiripesurse.ro.
