Premium
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a condus, miercuri, la Palatul Cotroceni, ședința CSAT, în cadrul căreia au fost analizate o serie de teme importante care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. Astfel, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, adoptată la Palatul Cotroceni, prezintă o nouă abordare ca urmare a schimbării de paradigmă la nivel global, determinate de evoluțiile din regiune, deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, amenințarea reprezentată de terorism, amenințările hibride și cele cibernetice, dar și alte tipuri de provocări.
Strategia va fi trimisă Parlamentului pentru analiză și aprobare, conform Constituției.
Citește și: Moment de cotitură în Parlament. Se insistă cu 'autonomia' comunității maghiare: 'Este un proiect umilitor'
„Miercuri, 27 mai a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul căreia au fost analizate o serie de teme importante care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.
Un punct important de pe ordinea de zi l-a constituit analiza Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Strategia a fost elaborată în condițiile în care întreaga lume se confruntă cu pandemia de COVID-19, care a afectat toate statele şi care a declanşat o criză economică care va afecta serios relaţiile dintre actorii globali și va spori volatilitatea şi impredictibilitatea mediului internațional, afectând şi securitatea internaţională. Perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creşterea rezilienței economice.
Această Strategie oferă răspunsuri la întrebări esenţiale privind obiectivele noastre naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar subsumat politicii de securitate naţională şi de apărare a ţării, Strategia va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării.
Noua Strategie operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă introdus şi definit în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019. Pe lângă apărarea armată, înţeleasă în dublă calitate, de apărare naţională şi apărare colectivă, Strategia vizează şi dimensiuni precum politica externă, ordinea publică, activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, managementul crizelor, domeniile educaţie, cultură, sănătate, economic, demografie, financiar, mediu, securitatea energetică sau cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice și a patrimoniului istoric şi cultural.
Această Strategie a fost gândită ca un instrument care fundamentează o viziune și o direcție în materie de securitate națională privind deopotrivă cetățeanul, societatea în ansamblul său și instituțiile statului.
Strategia reafirmă ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și UE.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 prezintă o nouă abordare ca urmare a schimbării de paradigmă la nivel global, determinate de evoluțiile din regiune, deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, amenințarea reprezentată de terorism, amenințările hibride și cele cibernetice, dar și alte tipuri de provocări.
De asemenea, Strategia pune accentul și pe dimensiunea de prevenire, bazată pe cunoaștere și anticipare. Orice strategie și orice acțiune trebuie fundamentate pe cunoașterea cât mai exactă a stării de fapt. Împreună cu dezvoltarea capacității de anticipare aceasta este crucială pentru a răspunde eficient la riscuri și amenințări.
Strategia Naţională de Apărare a Țării propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor de către statul român.
Totodată, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securităţii, bazat pe relaţia securitate - prosperitate - stat de drept - democraţie - identitate, echilibrul dintre stat şi individ ca beneficiari ai securităţii naţionale, gestionarea integrată a securităţii şi pe ideea de comunitate de securitate.
Nu în ultimul rând, definirea intereselor și obiectivelor naționale de securitate se face într-o manieră care ține cont de realități, dar mai ales de așteptările cetățenilor și societății. Siguranţa cetăţeanului este un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securităţii presupune şi participarea societăţii civile.
În acest sens, Strategia oferă cadrul unei colaborări și coordonări inter-instituţionale mai eficiente și încurajează efortul comun al instituțiilor responsabile de implementarea politicilor de apărare și securitate, inclusiv constituirea unui Grup de Reflecţie Strategică, în vederea analizării, evaluării şi interpretărilor dinamicii şi schimbărilor din mediul internaţional.
Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării îşi propune câteva obiective de importanţă strategică:
realizarea unei diagnoze clare şi sintetice a stării societăţii româneşti şi respectiv a statului român şi a instituţiilor sale publice, din punctul de vedere al securităţii naţionale;
identificarea şi definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate, precum şi a valorile şi principiile pe care se fundamentează acestea;
evaluarea multi-nivel a mediului de securitate, identificând tendințele evolutive ale acestuia;
identificarea şi definirea ameninţărilor, riscurilor şi a vulnerabilităţilor din perspectiva securităţii naţionale;
definirea direcțiilor de acțiune și a principalelor modalități pentru asigurarea securității naționale a României.
Interesele şi obiectivele naţionale de securitate constituie bază de pornire în elaborarea direcţiilor de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale, corelative domeniilor în care se manifestă şi la care se adaptează - domenii identificate ca dimensiuni, conform conceptului securităţii naţionale extinse, respectiv dimensiunile diplomatică, de apărare, informaţii, contrainformaţii şi de securitate, ordine publică, managementul situaţiilor de criză, economică şi energetică, societală.
De asemenea, Strategia evidențiază următoarele aspecte:
Eforturile de consolidare a rezilienţei trebuie să fie calibrate pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări - subtile şi subversive - survenite inclusiv pe fondul evoluţiilor tehnologice. Prin urmare, un rol central este acordat colaborării pe multiple planuri: public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar, care are ca scop consolidarea rezilienţei societale şi a infrastructurilor critice, responsabilitate aflată la intersecţia sferelor socială şi individuală, cu cea instituțională-publică și cu cea privată.
Funcționalitatea sistemului național de securitate nu se poate realiza decât printr-o abordare integrată, în etapele succesive de consultare instituțională, proces decizional, punere în practică și evaluare periodică.
Consolidarea permanentă a unei arhitecturi instituționale flexibile de cooperare inter-instituţională, centrată pe mecanisme de consultare la toate nivelurile, trebuie să fie orientată cu precizie și în mod continuu adaptat asupra obiectivelor naționale în domeniul securității.
Dezvoltarea unor sisteme de comunicare compatibile cu capabilitățile moderne de comunicații și tehnologia informației, care să concretizeze transformarea digitală.
Asumarea de către instituţiile administrației publice centrale a elaborării şi implementării strategiilor de resort, în conformitate cu obiectivele Strategiei, pentru atingerea obiectivelor naţionale de securitate prin direcţii de acţiune specifice sau, de la caz la caz, armonizate în cadrul formatelor/parteneriatelor de lucru;
Asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
Elaborarea la nivel inter-institutional de planuri de acțiune pentru comunicarea strategică în plan extern, având ca scop promovarea intereselor de securitate ale României și îndeplinirea obiectivelor naționale de securitate ce decurg din acestea.
Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 va fi prezentată, pentru analiză și aprobare, Parlamentului României, conform Constituției.
În continuarea şedinţei, CSAT a analizat şi aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Comparativ cu anul 2020, acestea sunt mai mici cu 436 de militari și civili din Armata României și cu 181 de militari și polițiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari și civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 de militari și polițiști.
Tot în ședința de astăzi, a fost aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă. Existența unor resurse importante destinate înzestrării Armatei României şi garanția acordării acestora pe termen lung constituie și un impuls necesar revigorării industriei naţionale de apărare. Programe multianuale coerente pot oferi industriei româneşti şanse de relansare, în special prin cooperare industrială cu firmele de profil ale aliaţilor noştri.
De asemenea, în cadrul ședinței de astăzi, Președintele României a propus Consiliului Suprem de Apărare a Ţării numirea domnului general-maior Ionel-Sorin Bălan în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Propunerea a fost aprobată de către CSAT.
General-maior Ionel-Sorin Bălan şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, parcurgând toate etapele evoluției profesionale şi militare, ocupând funcţia de adjunct tehnic al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, iar din iulie 2019 a asigurat funcția de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale”, se arată în comunicat.
