Romania's enrolled school-aged population reaches 3.485 million in academic year 2024-2025

Populația de vârstă școlară a României înscrisă în sistemul național de învățământ a fost de 3,485 milioane de elevi și studenți în anul universitar 2024-2025, în creștere cu 19.100 față de anul universitar precedent, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Comparativ cu anul precedent, cele mai semnificative creșteri au fost raportate în învățământul profesional (+3,9%) și în învățământul superior (+4,4%).

Numărul absolvenților în anul universitar 2023-2024 a fost de 502.400 de elevi și studenți, în scădere cu 0,5% față de anul universitar precedent.

Conform datelor INS, în anul universitar 2024-2025, aproape jumătate din populația înscrisă a fost înscrisă în învățământul primar și gimnazial (45,6%) în anul școlar/universitar 2024-2025, iar aproximativ o treime a fost înscrisă în învățământul secundar superior - liceu (17,3%) și învățământul timpuriu (15,8%).

Din totalul populației înscrise în sistemul național de învățământ, aproximativ jumătate (50,1%) au fost eleve, iar aproape trei sferturi (73,3%) au studiat în mediul urban.

Învățământul secundar superior - vocațional și învățământul terțiar au înregistrat cele mai importante creșteri ale numărului de elevi (+3,6 mii elevi, respectiv +24,0 mii elevi), față de anul școlar precedent.

Învățământul primar și gimnazial (-8,2 mii elevi), precum și învățământul postliceal non-terțiar (-1,1 mii elevi) au înregistrat cea mai semnificativă scădere a numărului de elevi școlari în anul școlar 2024-2025, față de anul școlar precedent.

Instituțiile școlare publice au deținut cea mai mare parte a populației înscrise (94,3%).

După nivelul de educație, cea mai mare pondere a elevilor și studenților înscriși în instituții de învățământ privat a fost înregistrată în învățământul postliceal non-terțiar (41,3%). Rata de înscriere a elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a fost cea mai mare (84,7%) comparativ cu celelalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2024-2025, în învățământul terțiar erau înscriși 568,6 mii de studenți, dintre care 55,4% erau femei.

Cele mai atractive domenii ale învățământului terțiar (conform clasificării ISCED-F) au fost afaceri, administrație și drept (23,9% din total) și inginerie, producție și construcții (19,9% din total).

Rețeaua de unități de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2024-2025 a vizat în principal nivelul primar și gimnazial (55,5%), nivelul gimnazial - liceu (20,5%) și nivelurile de învățământ timpuriu (19,3%).

La nivel teritorial, populația înscrisă în anul școlar/universitar 2024-2025 a înregistrat cele mai mari valori în regiunea Nord Est (585,5 mii de persoane) și în regiunea București-Ilfov (543,5 mii de persoane).

Distribuția populației înscrise pe regiuni de dezvoltare și nivel de educație în totalul fiecărei regiuni arată că învățământul primar și gimnazial din Sud-Muntenia a înregistrat cea mai mare pondere (53,0%).

În schimb, învățământul postliceal non-terțiar a deținut cele mai mici ponderi în regiunile Centru și București-Ilfov (reprezentând 1,6%, respectiv 1,5%).

Ponderea studenților din învățământul terțiar în totalul fiecărei regiuni a înregistrat cele mai mari valori în București-Ilfov (33,3%).

Personalul didactic din sistemul național de învățământ în anul școlar/universitar 2024-2025 a fost de 251,9 mii de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația înscrisă și numărul de cadre didactice a fost de 14 copii/elevi/studenți per cadru didactic.

Femeile cadru didactic au fost majoritare în învățământul preuniversitar (83,0%) și în fiecare dintre următoarele niveluri de educație: învățământ timpuriu (99,7%), învățământ primar și gimnazial (82,2%), postliceal (74,6%), liceal (72,7%), profesional (67,1%).

Absolvenții învățământului gimnazial, liceal și profesional, postliceal non-terțiar și terțiar (licență, master, doctorat și studii postdoctorale de cercetare avansată) din anul școlar/universitar 2023-2024 au reprezentat 502,4 mii de persoane.

Majoritatea absolvenților au fost femei (265,5 mii), reprezentând 52,9% din totalul absolvenților. Din totalul absolvenților, 83,8% au absolvit un nivel de educație în mediul urban, în timp ce restul au fost înregistrați în mediul rural.

La sfârșitul anului școlar 2023-2024, 174,9 mii de elevi au absolvit învățământul gimnazial, majoritatea provenind din unități școlare din regiunea Nord-Est (18,6%). Proporția băieților (51,3%) a depășit-o pe cea a fetelor cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții au reprezentat 60,4% din totalul absolvenților de gimnaziu. La nivel teritorial, proporții mai mari de absolvenți în unitățile de învățământ rurale s-au înregistrat în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia (fiecare reprezentând 52,6%).

La sfârșitul anului școlar 2023-2024, 149,9 mii de elevi au absolvit învățământul gimnazial - liceu, cu 4,5% mai mult decât în ​​anul școlar precedent. Majoritatea absolvenților de gimnaziu - liceu (87,3%) au urmat învățământul cu frecvență - cursuri de zi.

Datele privind învățământul secundar superior - absolvenții de liceu arată că aproximativ jumătate dintre elevi au urmat filiera teoretică (52,2% din totalul absolvenților), 38,2% au urmat cursuri cu filiera tehnologică, iar 9,6% au studiat în licee cu filiera profesională.

Absolvenții care au susținut examenele de bacalaureat au fost de 136,6 mii, dintre care 123,3 mii au fost absolvenți ai promoției 2024 (90,3%). Un total de 108,5 mii de persoane (79,4%) au promovat examenele naționale de bacalaureat, dintre care 103,6 mii (84,1%) au fost absolvenți ai promoției 2024.

Învățământul secundar superior - vocațional a fost absolvit de 20,3 mii de elevi, dintre care 97,3% au fost înscriși în instituții de învățământ public.

Învățământul postliceal non-terțiar a fost absolvit de 30,2 mii de elevi, dintre care 58,6% au fost înscriși în instituții de învățământ public.

Absolvenții de studii superioare au fost de 127,1 mii, dintre care 59,0% au fost femei.

Majoritatea absolvenților de studii superioare au studiat afaceri, administrație și drept (25,6%), inginerie, producție și construcții (17,1%) și sănătate și servicii sociale (12,3%).

Rata de abandon școlar în anul școlar 2023/2024 a fost de 0,9% în învățământul secundar superior - liceu și vocațional, 1,0% în învățământul primar și 1,0% în învățământul inferior.

În anul 20223, resursele financiare necesare pentru desfășurarea procesului educațional și alocate pentru funcționarea unităților sistemului național de învățământ au fost asigurate în mare parte (94,2%) din fonduri publice (din bugetul de stat și bugetele locale); Restul a provenit din alte surse ale instituțiilor de învățământ, precum și din veniturile gospodăriilor.

În ceea ce privește tipul de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor legate de educație a fost reprezentată de cheltuielile curente (93,2%), iar restul a fost reprezentat de cheltuielile de capital (6,8%).