Preşedintele Klaus Iohannis va efectua joi o vizită oficială în Republica Serbia, unde se va întâlni cu omologul său sârb, Tomislav Nikolic, cu premierul Aleksandar Vucic, dar şi cu comunitatea de români din această ţară.
Programul vizitei cuprinde întâlniri cu preşedintele Republicii Serbia, Tomislav Nikolic, alături de care şeful statului român va susţine o declaraţie de presă comună, cu prim-ministrul sârb, Aleksandar Vucic, care va oferi un dejun de lucru în onoarea preşedintelui Klaus Iohannis, şi cu preşedintele Parlamentului Republicii Serbia, Maja Gojkovic.
În cadrul vizitei, preşedintele Iohannis se va întâlni cu reprezentanţii minorităţii româneşti din Serbia şi va participa, totodată, la dineul oficial oferit de preşedintele Republicii Serbia.
La plecarea din ţară, pe Aeroportul Otopeni, Iohannis a declarat că va propune în Serbia "o colaborare mai strânsă pe tema minorităţilor naţionale", "un avantaj care trebuie valorificat". "Este de datoria autorităţilor române şi sârbe să întărească rolul acestor comunităţi de punte între cele două ţări", a declarat Iohannis.
Comunitatea românească din Serbia a acuzat de-a lungul timpului autorităţile din ţara vecină că refuză drepturi elementare legate de limbă şi indentitatea etnică. La rândul său, preşedintele Iohannis a fost acuzat că ignoră situaţia dificilă a românilor din ţările vecine, cum ar fi Serbia sau Ucraina.
În primăvara acestui an, informaţii din surse oficiale indicau faptul că România ar urma să recunoască statul Kosovo, în acest sens existând un acord între preşedintele Iohannis şi premierul Ponta. O asemenea decizie urma să fie adoptată de Parlament în luna iunie, însă declanşarea conflictului între palatele Cotroceni şi Victoria a amânat procedura.
Declaraţia preşedintelui Iohannis, la plecarea spre Serbia:
„În cursul zilei de azi mă voi afla în vizită oficială în Serbia, la invitația președintelui Tomislav Nikolić. Voi avea convorbiri oficiale cu șeful statului, cu premierul Aleksandar Vučić şi cu preşedintele Adunării Naționale, doamna Maja Gojković. Voi avea, desigur, o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Serbia.
Cu partenerii sârbi voi discuta despre evoluţia şi perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilaterale, despre stabilitatea și cooperarea regionale și despre teme de actualitate pe agenda internațională. Este a doua vizită pe care o efectuez în regiunea Balcanilor de Vest în interval de o lună, ultima dată am fost în Croația pe 15 iunie. Dorim să reiterăm interesul României faţă de această zonă, determinarea de a contribui activ la stabilitatea regională şi, desigur, susţinerea noastră fermă a perspectivei europene a ţărilor din regiunea Balcanilor de Vest.
Trei sunt mesajele principale pe care le voi transmite interlocutorilor sârbi: În primul rând, România consideră statul vecin Serbia un partener-cheie în regiune. Este, cred, limpede pentru noi toți rolul Serbiei în stabilitatea acestei zone. Dorim ca România și Serbia să ofere un model de cooperare în regiune, prin dinamizarea relaţiei bilaterale şi intensificarea cooperării în cât mai multe domenii. Există, de pildă, interes de ambele părţi pentru proiecte de infrastructură, fie că este vorba despre transport sau despre energie. În al doilea rând, România va continua să sprijine activ stabilizarea regiunii Balcanilor de Vest, inclusiv prin susţinerea puternică a perspectivei europene a ţărilor din această zonă. Evident, aderarea Serbiei la Uniunea Europeană este o etapă esenţială pentru acest obiectiv, iar România susţine începerea efectivă a negocierilor de aderare până la sfârşitul acestui an. Cel de-al treilea mesaj important este că dorim o colaborare mai strânsă pe tema minorităţilor naţionale. Existența minorității sârbe pe teritoriul României și a celei române pe teritoriul Serbiei constituie un avantaj care trebuie valorificat la întregul său potențial. Este de datoria autorităților române şi sârbe să găsească cele mai bune soluţii pentru întărirea rolului acestor comunităţi ca punte solidă de legătură între noi. România şi Serbia au, datorită proximităţii, istoriei, dar şi a asemănărilor structurale profunde, vocaţia unei relaţii bilaterale speciale. Dorim să întărim această bază comună în perioada care urmează. Vă mulțumesc!”.
