Premium
Rusia a blocat, miercuri, în semn de susţinere pentru Bamako, o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care ar fi prelungit mandatul experţilor care au emis concluzii condamnabile pentru junta din Mali şi pentru "partenerii săi de securitate străini", potrivit AFP, informează News.ro.
Textul prevedea prelungirea cu un an a regimului de sancţiuni instituit în 2017 împotriva persoanelor care pun în pericol acordul de pace din 2015, precum şi a mandatului comitetului de experţi însărcinat cu monitorizarea acestora. Textul a primit 13 voturi "pentru", o "abţinere" (China) şi un vot "împotrivă", cel al Rusiei, care are drept de veto.
Rusia a fost de acord cu prelungirea sancţiunilor, dar numai pentru ultima dată, şi mai ales a dorit să dizolve comitetul de experţi a cărui obiectivitate o contestă, alături de Bamako. Rezoluţia sa în acest sens a fost respinsă, cu un vot "pentru", unul "împotrivă" (Japonia) şi 13 "abţineri".
Sancţiunile "nu trebuie să fie folosite ca mijloc de influenţă străină în Mali, şi asta făcea comitetul de experţi", a explicat ambasadorul rus Vassili Nebenzia, argumentând că proiectul de rezoluţie pregătit de Franţa şi Emiratele Arabe Unite "nu ar fi ajutat procesul de pace", ci ar fi "antagonizat şi mai mult părţile".
În ultimul său raport, publicat săptămâna trecută, comisia de experţi denunţă violenţele împotriva femeilor comise în mod "sistematic şi organizat" de către forţele armate din Mali şi de "partenerii lor de securitate străini", presupuşi a fi membri ai grupului paramilitar rus Wagner.
"Rusia doreşte să elimine comisia de experţi pentru a înăbuşi publicarea adevărurilor incomode despre acţiunile Wagner în Mali", a declarat adjunctul ambasadorului SUA, Robert Wood.
"Rusia îşi pune interesele mai presus de cele ale regiunii", a acuzat el, argumentând că, odată cu retragerea misiunii ONU de menţinere a păcii (MINUSMA) în Mali până la sfârşitul anului, comitetul de experţi va fi "ultimul mecanism ONU rămas pentru a monitoriza şi raporta încălcările drepturilor omului" în această ţară.
Sancțiunile celor din Mali
Regimul de sancţiuni privind Mali (îngheţarea activelor sau interdicţia de călătorie), care expiră la 31 august, fusese instituit în 2017 şi viza opt persoane, inclusiv lideri ai unor grupuri semnatare ale acordului de pace din 2015, acuzate că l-au pus în pericol.
Aceste sancţiuni fuseseră cerute la vremea respectivă de guvernul din Mali, dar junta aflată acum la putere solicită ridicarea lor.
"Motivul care a stat la baza solicitării Mali de a institui acest mecanism a încetat să mai existe", a declarat ministrul de Externe malian Abdoulaye Diop într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate la jumătatea lunii august, afirmând că "beligeranţa între mişcările semnatare" a "luat sfârşit".
Cu toate acestea, în ultimul său raport, comisia de experţi a constatat că punerea în aplicare a acordului de pace din 2015 a fost "paralizată".
Subliniind "tensiuni în creştere" între grupurile semnatare ale acordului, comisia şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la rapoartele potrivit cărora unele dintre acestea se înarmează în faţa a ceea ce percep ca fiind ameninţări din partea forţelor armate din Mali.
Aceste preocupări au fost sporite de retragerea în curs a Minusma, cerută de Bamako.
În special, au apărut tensiuni între guvern şi Coordonarea mişcărilor Azawad, o alianţă de grupuri de independenţă şi autonomie dominate de tuaregi care s-au răzvrătit împotriva statului malian în 2012, când forţele de menţinere a păcii au părăsit tabăra Ber din nord.
Proiectul de rezoluţie blocat de Rusia a exprimat, de asemenea, îngrijorarea faţă de creşterea tensiunilor şi a făcut apel la toate părţile să "coopereze pe deplin" cu MINUSMA pe durata retragerii acesteia, care ar trebui să se încheie până la sfârşitul lunii decembrie, şi să "atenueze orice impact negativ" al plecării misiunii asupra acordului de pace.
În acest context, utilizarea "iresponsabilă" a veto-ului de către Rusia "va reduce supravegherea şi implicarea Consiliului în procesul de pace din Mali într-un moment critic", a deplâns adjunctul ambasadorului britanic James Kariuki.
