Premium
Rusia s-a opus, miercuri, prin veto proiectului de rezoluţie al Naţiunilor Unite în care masacrul din Srebrenica este recunoscut ca 'genocid', o problemă ce tensionează relaţiile dintre Serbia şi Bosnia, informează AFP şi TASS.
Alte patru ţări din cadrul Consiliului de Securitate al ONU - Angola, China, Nigeria şi Venezuela - s-au abţinut în timpul votului lor privind masacrarea a circa 8.000 de musulmani în oraşul bosniac Srebrenica, în iulie 1995.
Adoptarea proiectului de rezoluţie propus de Marea Britanie cu ocazia a 20 de ani de la tragicele evenimente din Srebrenica ar fi acutizat situaţia din Balcani, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, potrivit agenţiei TASS.
'În condiţiile în care un consens pe marginea acestei probleme lipseşte chiar în Bosnia şi Herţegovina - după cum se ştie parlamentul acestei ţări nu a reuşit să ajungă la un consens - adoptarea în forma actuală a rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU ar fi fost un pas total contraproductiv, ar fi acutizat situaţia din regiune', a spus diplomatul rus.
Preşedintele sârb Tomislav Nikolic a calificat, miercuri, drept 'o zi mare pentru Serbia' decizia Rusiei de a se opune prin veto proiectului de rezoluţie al Naţiunilor Unite care recunoaşte masacrul din Srebrenica drept 'genocid', informează AFP.
'Este o zi mare pentru Serbia, pentru că Rusia a împiedicat ca ea (Serbia) să fie stigmatizată, la fel şi tot poporul său, într-o tentativă de a-i califica pe sârbi drept autori ai unui genocid', a declarat Nikolic, la patru zile de la comemorarea a 20 de ani de la masacrul din Srebrenica, pe care justiţia internaţională l-a calificat drept 'genocid'.
La rândul său, reprezentantul permanent al SUA la ONU, Samantha Power, a calificat veto-ul Rusiei drept 'o pată' pe istoria Consiliului de Securitate al ONU, potrivit agenţiei de presă TASS.
'Votul de astăzi a avut o importanţă enormă pentru familiile victimelor genocidului din Srebrenica. Veto-ul rus distruge inimile acestor familii. Aceasta este o nouă pată pe istoria Consiliului de Securitate', a spus diplomatul american.
Aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost ucişi în iulie 1995 la Srebrenica de către forţele sârbe din Bosnia, cu puţin timp înainte de sfârşitul războiului intercomunitar din 1992-1995. Enclava Srebrenica fusese declarată zonă protejată de către ONU, dar ''căştile albastre'' olandeze au fost incapabile să o apere. Este vorba de cea mai mare atrocitate comisă în Europa de la cel de-al doilea război mondial.
Masacrul de la Srebrenica este calificat drept ''genocid'' de către justiţia internaţională - Tribunalul internaţional pentru fosta Iugoslavie şi Curtea Penală Internaţională -, dar responsabilii din Serbia refuză acest calificativ.
