Premium
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, s-a declarat miercuri gata să respingă orice candidat la preşedinţia Comisiei Europene care nu a fost nominalizat drept cap de listă înainte de alegerile din UE din 2019. Aşa-numitul proces 'Spitzenkandidaten' (cuvântul german care desemnează primul candidat pe o listă la alegeri), prin care partidele politice europene desemnează fiecare un candidat pentru postul de preşedintele al Comisiei Europene înainte de alegerile europene, nu poate fi eliminat, spun eurodeputaţii într-o rezoluţie adoptată miercuri, conform Agerpres.
Acest sistem a fost utilizat pentru prima dată în 2014, pentru alegerea actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Raportul PE avertizează că Parlamentul European este gata să respingă orice candidat la preşedinţia CE care nu a fost nominalizat în acest fel.
Prin stabilirea unei legături între alegerea preşedintelui Comisiei şi rezultatul alegerilor europene, eurodeputaţii au în vedere şi faptul că procedura 'Spitzenkandidaten' utilizată în 2014 s-a dovedit un succes. Ei subliniază că alegerile 2019 ar putea fi ocazia de a cimenta utilizarea acestei proceduri.
În rezoluţia adoptată miercuri, deputaţii au aprobat şi modificările propuse la Acordul-cadru privind relaţiile dintre Parlamentul European şi Comisia Europeană cu 457 de voturi 'pentru', 200 'împotrivă' şi 20 de abţineri.
Aceste modificări permit comisarilor în funcţie să se prezinte la alegerile pentru Parlamentul European şi să fie desemnaţi de partidele politice europene drept cap de listă ('Spitzenkandidaten') pentru a deveni preşedinte al Comisiei Europene, fără să fie nevoiţi să îşi ia concediu fără plată.
În plus, schimbările obligă preşedintele Comisiei să informeze eurodeputaţii despre măsurile luate pentru a se asigura că toţi comisarii care sunt în campanie electorală pentru alegerile europene respectă regulile privind independenţa şi integritatea.
În plus, noile prevederi cer comisarilor să nu utilizeze resurse umane şi materiale aparţinând Comisiei pentru activităţile de campanie electorală.
"UE trebuie să fie mai democratică, mai transparentă sau nu va mai fi deloc. Faptul că cetăţenii cunosc candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene înainte de alegeri este un pas important în direcţia corectă', a spus eurodeputatul spaniol Esteban González Pons (Partidul Popular European), raportor în acest dosar.
Modificările la acordul interinstituţional sunt rezultatul negocierilor între Conferinţa preşedinţilor din Parlament (preşedintele şi liderii grupurilor politice) şi Comisie. Ele au fost aprobate de Comisia pentru afaceri constituţionale la 23 ianuarie.
Tratatul de la Lisabona cere Consiliului European, prin majoritate calificată, să nominalizeze un preşedinte pentru Comisie care să fie aprobat de Parlament, ţinând cont de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.
Cu toate acestea, aşa-numita procedură privind un cap de listă ('Spitzenkandidat') nu este menţionată în Tratatul UE. Prima dată când a fost utilizată, în 2014, s-a bazat pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene privind interpretarea textului tratatelor.
Procedura 'Spitzenkandidaten' conferă preşedinţia Comisiei candidatului cap de listă din partidul politic european care a câştigat cele mai multe locuri în PE. Acesta a fost cazul în 2014, când candidatul Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit preşedinte al Comisiei.
Înainte de alegerile europene din 2014, cinci partide politice europene au desemnat candidaţi cap de listă.
