Premium
Asociațiile magistraților încep să-și arate limitele. După ce Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" este posibil să fi pus în pericol derularea unei anchete de importantă națională, prin aparenta divulgare a unor informațîi nepublice din dosarul Caracal, obținute prin cine știe ce magie judiciară, a venit rândul Asociației "Iniţiativa pentru Justiţie, a procurorului Bogdan Pîrlog, vaşnic apărător al ordinii de drept, anul trecut, din mijlocul protestatarilor din Piaţa Victoriei, să ne prezinte soluțiile "pentru înlăturarea dezastrului în care se află autoritățile statului cu atribuții în apărarea ordinii și siguranței publice, precum și sistemul judiciar, în ansamblul său", după cazul Caracal.
De fapt, tocmai aici începe și prima frântură logică a documentului denumit pompos "white paper". Astfel, aflăm că "asemeni oricărui alt cetățean, un magistrat poate interveni pentru salvarea vieții sau protejarea altor drepturi fundamentale, dar o face în calitate de cetățean și nu de procuror". În mod normal, ar fi o informaţie obiectivă, dacă nu ar veni chiar de la procurorul care anul trecut a ales să fie în mijlocul protestatarilor și care declara atunci: "Am ajuns acolo. Cu bicicleta... Am luat legătura cu organele de cercetare penală speciale ale Jandarmeriei, care erau la momentul respectiv în dispozitiv." Pornind de la raţionamentul simplu al procurorului Pîrlog, putem să deducem că orice cetățean se poate duce să ia la întrebări oficiali ai statului. Dar numai dacă se duce cu bicicletă.
Și astfel, cel mai viteaz biciclist dintre procurori sau cel mai bun procuror dintre bicicliști își continuă periplul printre problemele sistemului judiciar înșirând truisme și propunând transformarea sistemului judiciar într-un fel de Flotă Stelară, cu poliție proprie și alte dotări abracadabrante.
"Prin poliția judiciară, ministrul afacerilor interne poate influența și controla cursul anchetelor penale, practic, în toate cauzele. Astfel, politicul, prin poliția judiciară, are cel mai puternic instrument de deturnare a actului de justiție penală", scrie Pîrlog, transmiţând practic faptul că ministrul de Interne influenţează anchetele penale.
"Efectul negativ al actualei conduceri a DIICOT, impusă din exteriorul direcției de către fostul ministru al justiției (sau recuperată din echipa Bica), după criterii numai de acesta cunoscute (profesional, procurorul șef și prim adjunctul acestuia au o experiență operativă foarte redusă și aceea la nivelul unui mic parchet de pe lângă tribunal, procurorul șef vine de la un foarte mic parchet de pe lângă judecătorie iar prim-adjunctul, considerat conducătorul informal, vine după 8 ani petrecuți în afara parchetului), este doar un efect secundar care nu face decât să evidențieze tarele conceptuale ale direcției, în trecut compensate oarecum prin efortul unui management competent", se mai precizează în document.
Rezumând, toți sunt neprofesioniști sau, în cel mai bun caz, rupți de realitate, cum este cazul conducerii DIICOT, Felix Bănila provenind, în concepția procurorului Pîrlog, de la un parchet prea mic pentru anvergura funcției, iar Oana Hăineală, care a avut probabil mai multe funcțîi de conducere decât dosarele instrumentate de autorul articolului, nu ar mai ști să facă dosare, fiind plecată de 8 ani, nu știm unde.
Nu este uitată nici "malefica" Secție de judecători din CSM, care are oameni "fidelizați" în Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie și Inspecţia Judiciară, astfel reușind să pună presiune pe magistrați și să comploteze pentru noi modalităţi de a le afecta independenţa. SIIJ trebuie desființată, normal, iar Inspecția Judiciară să existe, dar mai ușurel, dacă se poate doar cu numele.
"Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin revenirea la forma de organizare anterioară, reducerea competenței exclusive în domeniul răspunderii disciplinare și reducerea mandatului inspectorilor la 3 ani; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de inspector judiciar și pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare. Reorganizarea va presupune vacantarea tuturor posturilor și organizarea unor noi proceduri de selecție", mai propune Pîrlog, deşi unele propuneri, cum ar fi mandatul de 3 ani, sunt deja implementate.
Și acum urmează partea cea mai importantă. Bineînțeles, pentru curioși, comunicatul conține și alte referiri la cum ar trebui reformat Ministrul Public și chiar instanțele ("Reducerea numărului judecătoriilor la una singură în fiecare județ; Reducerea numărului curților de apel."), pentru că, da, procurorul Pîrlog mai nou are competenţe și în acest domeniu. Mai mult, Pîrlog propune un amplu program de reprofesionalizare a Poliţiei Române, începând cu remilitarizarea.
Procurorul Pîrlog 10 august a identificat toate problemele: Poliţia e neprofesionistă, DIICOT e condus de oameni nepregătiţi, Ministerul Public, DNA şi DIICOT sunt prost organizate, instanţele sunt prea multe, SIIJ şi IJ sunt conduse de Secţia de judecători a CSM, procurorii de la Caracal au fost buni, poliţiştii dezastru, membrii CSM se revocă prea greu. Ulterior, a venit şi cu soluţii. Iar cineva ar trebui să îi explice că independenţa magistraților nu trebuie dublată de teritoriu propriu sau suveranitate, acest "white paper" putând fi ușor asimilat constituției unui nou stat "Procuristan".
