Prevenţia câştigă tot mai mult teren în discursul public şi în conştiinţa individuală, dar aceasta rămâne insuficient integrată în comportamentele zilnice ale românilor, doar 17% dintre aceştia reuşind să-şi menţină obiceiurile sănătoase, relevă un studiu dat duminică publicităţii.
Prima ediţie a studiului naţional "Prevenţia în România", realizat de ISRA Center la iniţiativa SecomŽ Healthcare Group a fost lansat, sâmbătă, în cadrul conferinţei "Wellbeing 360 grade - Transformăm prevenţia în stil de viaţă". Studiul a fost realizat în luna martie 2025, prin metodologia CAWI (interviuri autoadministrate asistate de calculator din panel online), pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban: 1.000 de adulţi, femei şi bărbaţi, cu vârste între 18 şi 65 de ani.
Cercetarea îşi propune să ofere anual o radiografie a comportamentelor de prevenţie din mediul urban, axată pe principalii piloni ai unui stil de viaţă sănătos: alimentaţie, mişcare, somn, echilibru emoţional &gestionarea stresului, evaluare medicală SecomŽ îşi asumă un angajament pe termen lung pentru a înţelege mai bine realităţile locale şi a încuraja implicarea instituţiilor statului şi a altor actori relevanţi în susţinerea sănătăţii românilor.
Românii au declarat că în ultimul an au căutat să-şi îmbunătăţească aspecte ale stilului de viaţă precum: alimentaţia (60%), hidratarea (44%) şi somnul (44%), dar comportamentele concrete rămân la un nivel scăzut în rândul populaţiei, aşa cum reiese din datele prezentate. Totodată, doar 21% au redus sau renunţat la vicii precum fumatul sau consumul de alcool, ceea ce poate indica dificultatea unor schimbări mai profunde.
Deşi există o preocupare declarată de a face alegeri alimentare mai sănătoase, doar 23% dintre români consumă zilnic cele 5 porţii de fructe şi legume proaspete recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Tinerii din Gen Z (18-27 ani) se remarcă pozitiv, cu un consum mediu de 4 porţii pe zi. La polul opus, cu cel mai scăzut consum sunt cei cu venituri sub 5.000 lei/lună şi persoanele din generaţia Boomers - 56-65 ani.
Deşi consumul mediu general de apă în România este de 1,8 litri de apă/zi, sub recomandările Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), circa 56% ating sau depăşesc acest nivel minim, consumând 2 sau mai mult de 2 litri de apă/zi. Bărbaţii tind să consume mai multă apă decât femeile (în medie, 1,9 litri vs 1,7 litri), un comportament în linie cu recomandările oficiale.
O tendinţă pozitivă evidenţiată de studiu este creşterea interesului faţă de suplimentele alimentare. 82% dintre români au consumat suplimente în ultimele 6 luni, iar 54% dintre aceştia au făcut-o cu un scop preventiv. Aceştia se remarcă printr-un profil de viaţă care indică o grijă mai ridicată: consumă mai multe fructe şi legume proaspete, se hidratează mai bine, aleg gustări mai sănătoase, fac mişcare mai des, dorm mai bine, sunt mai preocupaţi de gestionarea stresului şi au efectuat controale medicale preventive în ultimul an.
"De peste douăzeci de ani, la SecomŽ promovăm prevenţia ca stil de viaţă, atât prin portofoliul nostru de suplimente alimentare premium, cât şi prin iniţiative constante de educaţie pentru sănătate. Brandul propriu Good RoutineŽ creat de SecomŽ reflectă acest angajament, fiind construit în jurul principiilor prevenţiei şi al formării de rutine zilnice simple, dar eficiente, ca fundament al unui stil de viaţă echilibrat. Ne vom continua misiunea prin extinderea portofoliului cu soluţii bazate pe ştiinţă şi prin dezvoltarea de proiecte educaţionale care să ajute cât mai mulţi oameni să-şi prioritizeze sănătatea. Sperăm ca şi instituţiile statului, alături de alţi actori relevanţi din industrie, să ni se alăture în acest demers dedicat sănătăţii românilor, pentru a amplifica impactul la nivelul întregii populaţii", a declarat Lucia Costea, co-fondator şi CEO SecomŽ Healthcare Group, citată în prezentarea cercetării.
47% dintre români afirmă că fac mişcare de cel puţin două ori pe săptămână, însă durata medie săptămânală este de 90 de minute, sub nivelul minim de 150 de minute recomandat de OMS. Tinerii din Gen Z (18-27 ani), persoanele cu educaţie medie şi ridicată, părinţii şi consumatorii frecvenţi de suplimente par să fie mai activi fizic decât restul populaţiei. În acelaşi timp, 13% dintre respondenţi nu fac deloc mişcare. Procentul este mai ridicat în rândul celor cu educaţie scăzută (30%), Boomers (56-65 ani 21%), celor cu venituri personale sub 3.000 lei/lună (19%) şi al persoanelor cu afecţiuni cronice (18%).
Durata medie de somn raportată este de aproximativ 7 ore pe noapte, aflată la limita inferioară a recomandării de 7-8 ore a Institutului Naţional pentru Sănătate a SUA (NIH), însă 31% dintre români dorm sub 6,5 ore, o durată insuficientă pentru refacerea fizică şi mentală. Această situaţie este întâlnită mai frecvent în rândul Generaţiei X (43-55 ani) şi Boomers (56-65 ani).
71% dintre români afirmă că încearcă să îşi gestioneze nivelul de stres, fie ocazional, fie constant, femeile făcând eforturi într-o pondere mai mare (78%) decât bărbaţii (63%). Românii apelează cel mai frecvent la strategii accesibile de reducere a stresului, mai puţin ghidate de specialişti: plimbări/ mers pe jos (19%), muzică (19%), activitate fizică (12%), citit/ scris (10%), tehnici de relaxare (10%), meditaţie (9%), TV/filme/ (8%), suplimente alimentare (7%), exerciţii de respiraţie (6%), somn (5%). Îngrijorător este faptul că 12% dintre respondenţi recunosc că nu fac nimic pentru a-şi gestiona stresul.
64% dintre români au efectuat un control medical preventiv în ultimul an - o rutină importantă pentru depistarea precoce şi prevenirea bolilor netransmisibile conform OMS. Cea mai mare pondere (80%) o au Boomers (56-65 ani), care au şi fost diagnosticaţi cu o afecţiune cronică, deci nu mai vorbim chiar despre un comportament preventiv. Un alt aspect îngrijorător este că 36% nu şi-au verificat recent sănătatea - 8% nu au făcut niciodată un astfel de control preventiv, procent care creşte la 12% în rândul persoanelor neangajate, iar 28% au avut ultimul control cu mai bine de un an în urmă.
Studiul arată o creştere a intenţiei de a-şi îmbunătăţi nu doar alimentaţia (52%), dar şi nivelul de activitate fizică (47%), controlul greutăţii (46%), gestionarea stresului (35%), calitatea somnului (42%) şi reducerea viciilor (24%). Acest tip de aspiraţii reflectă o conştientizare tot mai mare a importanţei prevenţiei şi a echilibrului pe termen lung.
Sursele online (site-uri, forumuri, reţele sociale, AI etc.) sunt principalul mediu de informare fiind menţionate de 60% din respondenţi, dar şi medicii şi farmaciştii rămân de încredere cu 51%. Sursele online sunt preferate mai ales de Gen Z (18-27 ani), în timp ce profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt consultaţi mai des de Boomers (56-65 ani) şi de cei care se declară atenţi la sănătate. Merită remarcat că 9% dintre români folosesc platforme bazate pe inteligenţă artificială (ex: ChatGPT) pentru a se informa în domeniul sănătăţii - un semnal că tehnologia devine o verigă tot mai relevantă în relaţia cu propriul stil de viaţă.
Rezultatele studiului "Prevenţia în România" au fost detaliate în cadrul conferinţei "Wellbeing 360 by SecomŽ", în timpul unui panel dedicat, alături de experţi în sănătate fizică şi emoţională. Aceştia au vorbit totodată despre rolul esenţial al suplimentelor alimentare în susţinerea celor cinci piloni ai unui stil de viaţă sănătos şi au oferit soluţii practice, idei de rutine sănătoase pentru integrarea prevenţiei în viaţa de zi cu zi.
Comentează