Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Şapte membri ai CSM, prinşi în offside: Cer demisia şefului Inspecţiei Judiciare în baza unui 'fake news'

stiripesurse.ro
Inspectia Judiciara

Suflete sensibile, magistraţii-activişti se simt intimidaţi şi de cercetările prealabile ale Inspecţiei Judiciare, motiv pentru care militează pentru revenirea acestei structuri esenţiale în sistemul judiciar la statutul de "instituţie de formă". Nu mai puţin de şapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii cer demisia inspectorului-şef Lucian Neteojoru în faza unei informaţii false lansate în spaţiul public de o asociaţie profesională. Pe lângă informaţia falsă care stă la baza demersului, cei şapte membri ai CSM invocă "percepţii publice", cel mai probabil referindu-se tot la comunicatele unor asociaţii profesionale.

Asociaţia "Forumul Judecătorilor din România" a acuzat miercuri Inspecţia Judiciară de ascunderea unei cercetări disciplinare care a vizat-o pe judecătoare Ciungan Georgeta, care a ignorat o decizie a CCR şi a sesizat Curtea de Justiţie a UE. Inspecţia Judiciară a demonstrat în aceeaşi zi că la momentul în care Inspecţia Judiciară anunţa că nu are pe rol nicio cercetare care o vizează pe respectiva judecătoare, cercetarea fiind clasată de câteva zile. Joi, Inspecţia Judiciară a revenit cu unele clarificări, arătând clar că judecătoarea nu a fost niciun moment cercetată pentru că a sesizat Curtea de Justiţie a UE.

Paradoxal, aceeaşi magistraţi care se arată deranjaţi că fac obiectul unor verificări şi cercetări disciplinare sunt cei care susţineau în dezbaterea din plenul CSM de pe 15 octombrie că miile de dosare de la DNA în care erau vizaţi magistraţi, unele dintre ele ţinute în nelucrare ani de zile, nu au reprezentat un factor de presiune asupra magistraţilor.

Clarificările Inspecţiei Judiciare:

"Inspecția Judiciară s-a conformat întocmai solicitării Consiliului Superior al Magistraturii, din cuprinsul căreia rezultă fără echivoc că trebuia transmis numărul lucrărilor de inspecție aflate pe rol, având ca obiect săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în care să fie începută cercetarea sau exercitată acțiunea disciplinară, pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, ca urmare a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o cerere preliminară privind interpretarea dreptului Uniunii.

La data formulării răspunsului, pe rolul Inspecției Judiciare nu se afla nicio lucrare din categoria celor menționate mai sus.

Cu privire la sesizarea privind-o pe doamna Ciungan Georgeta de la Tribunalul Bihor, precizăm că prin rezoluția din 30 septembrie 2019 a fost dispusă respingerea sesizării.

Menționăm că, ceea ce Inspecția Judiciară a supus analizei, atât în lucrarea de inspecție anterior menționată, cât și în alte lucrări din aceeași categorie, a fost exclusiv respectarea deciziilor Curții Constituționale și nu dreptul judecătorilor de a adresa solicitări Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Acesta este si sensul în care am precizat, în adresa inițială, că sesizările având acest obiect au fost clasate, întrucât niciodată Inspecția Judiciară nu a dispus începerea cercetării disciplinare pentru sesizarea CJUE.

În acest sens, redăm mai jos câteva pasaje relevante din motivarea soluției de respingere:

Așa cum reiese și din conținutul rezoluției de începere a cercetării disciplinare, aspectele de fapt reținute au fost circumscrise exclusiv modalităților prin care doamna judecător s-a referit în cursul procesului la deciziile Curții Constituționale a României, iar nu cu privire la soluția de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene;” (pag. 64)

De aceea nu este relevant că, inițial, judecătorul nu a pronunțat vreo hotărâre din care să rezulte că nu a fost aplicată decizia Curții Constituționale, după cum nu este relevant nici că , ulterior, a pronunțat o soluție de sesizare a CJUE. Aceasta deoarece nu soluția este imputată doamnei judecător, ci acele împrejurări care excedează nu numai soluției, ci și argumentele propriu-zise ale acesteia.” (pag. 65)

Se constată că doamna judecător, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și în contextul luării unor măsuri sau hotărâri în judecarea unei cauze cu care a fost învestită a formulat mai multe aprecieri care se pot subsuma acțiunii de nerespectare a deciziilor Curții Constituționale.

Trebuie menționat că , deși instanța și-a expus opiniile și prin intermediul unor formule retorice (sub formă de „dilemă”sau prin formularea de întrebări etc.), situațiile-premise sunt fundamentate pe nerespectarea deciziilor Curții Constituționale.

La termenul din 25 martie 2019, ca și la termenele următoare, inclusiv la 14 mai 2019, când a motivat încheierea, doamna judecător a pus în discuție (direct sau indirect, expres sau subînțeles, condițional sau nu etc.) chestiuni cum ar fi: că instanța constituțională și-a depășit competența ( în privința abținerii intervenției unei curți constituționale, prin depășirea propriilor competențe, de a consfinți concepte constituționale noi – paradigme legale – în verificarea unor aspecte de conformitate a legii, iar nu a Constituției, ce constituie atribuția fundamentală a unei instanțe judecătorești și de a institui noi norme legale în dreptul intern, atribuție exclusivă a puterii legislative, Dreptul Uniunii Europene impune ignorarea efectelor unei astfel de decizii pronunțate de o curte constituțională ); că instanța de contencios constituțional a înlocuit competența instanțelor judecătorești ( principiul independenței judecătorilor se opune substituirii competențelor lor de deciziile Curții Constituționale – Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Decizia nr. 302 din 4 mai 2017 și Decizia nr. 26/16.01.2019 – cu consecința lipsirii de previzibilitate a procesului penal și a imposibilității verificării concrete a vătămării drepturilor procesual penale de către instanța judecătorească ș.a.m.d.) ” (pag. 69)", precizează Inspecţia Judiciară.

Cu toate acestea, şapte membri ai CSM solicită demisia inspectorului-şef, invocând informaţia deja dovedit a fi falsă. Cererea de demisie, publicată de g4media.ro şi semnată de judecătorii Andrea Annamaria Chiş, Mihai Andrei Bălan şi Mihai Bogdan Mateescu, şi de procurorii Cristian Mihai Bălan, Florin Deac, Nicolae Andrei Solomon şi Tatiana Toader:

"Asistăm la adâncirea percepţiei publice privind exercitarea unor presiuni de către Inspecţia Judiciară asupra judecătorilor care, în realizarea obligației prevăzute de legea internă şi de cea europeană, au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în principal în cauze de corupţie, Curtea fiind singura autoritate care poate stabili compatibilitatea unor norme interne, interpretate prin decizii ale Curţii Constituţionale recente, cu regulile fundamentale din Tratatul UE.

Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiţiei, a solicitat informații de la Inspecția Judiciară pentru lămurirea situației.

Prin răspunsul din data de 21.10.2019, Inspecţia Judiciară, sub semnătura dvs., a comunicat următoarele: „pe rolul Inspecţiei Judiciare nu există lucrări din categoria celor la care se referă solicitarea adresată instituției noastre. Facem precizarea că sesizările având ca obiect săvârşirea abaterii disciplinare anterior menționată au fost clasate.”

Din această adresă rezultă, dincolo de orice dubiu, că în evidențele Inspecției nu există și nu a existat vreodată vreo cercetare disciplinară începută împotriva vreunui judecător pentru nerespectarea deciziilor CCR ca urmare a sesizării CJUE, abatere prev. de art. 99 lit. ş din Legea 303/2004, republicată.

Această concluzie reiese fără putinţă de tăgadă din conţinutul informării dumneavoastră în care:
se menţionează explicit inexistența vreunei cercetări disciplinare sau a exercitării vreunei acțiuni disciplinare pe rolul Inspecţiei;

se menţionează explicit că toate sesizările au fost clasate.

Ştim bine că soluţia „clasării” nu poate fi adoptată decât în urma fazei prealabile a verificărilor, iar nu după faza cercetării disciplinare, când se poate dispune fie respingerea sesizarii, fie admiterea ei şi exercitarea acţiunii disciplinare.

Verificarea prealabilă finalizată prin clasare presupune o examinare generală a sesizării, în timp ce etapa cercetării disciplinare semnifică prezentarea unei acuzaţii propriu zise de natură disciplinară judecătorului vizat şi cercetări mai ample, resimțite de acesta într-o altfel de manieră.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, a existat cel puțin un caz al unui magistrat judecător fată de care Inspecţia Judiciară a dispus începerea cercetării disciplinare pentru abaterea prev. de art. 99 lit. ş din Legea 303/2004., ca urmare a sesizării CJUE, soluția de respingere a sesizării fiind confirmată de dumneavoastră cu doar trei zile înainte de emiterea adresei de răspuns către CSM.

Suntem consternaţi de atitudinea dvs. prin care a fost indus în eroare CSM şi considerăm că această împrejurare este de natură să adâncească şi mai mult temerea cu privire la existenţa unei presiuni asupra judecătorilor, fapt absolut inacceptabil prin prisma principiului fundamental al independenţei judecătorilor.

O astfel de atitudine este inacceptabilă cu atât mai mult cu cât vine în contextul unei campanii mediatice care pune la îndoială justeţea sesizărilor adresate CJUE de către judecători ai ÎCCJ.

În ultimul Raport MCV sunt reţinute aspecte extrem de grave în privinţa Inspecţiei Judiciare, ceea ce, o dată în plus, ne obligă să vă solicităm public asumarea responsabilităţii, prin prezentarea demisiei din calitatea dumneavoastră de conducător al unei instituţii cu rol esenţial în sistemul judiciar.

Apreciem că un astfel de gest este absolut necesar în vederea restabilirii credibilităţii acestei instituţii, cu atât mai mult cu cât CJUE a reţinut că reprezintă o garanţie a independenţei judecătorului neexpunerea într-o procedură ce poate avea consecința sancționării sale disciplinare ca urmare a sesizării instanței europene în scopul interpretării Tratatului.

Demisia dumneavoastră din funcția de inspector șef se impune pentru că aţi comunicat aspecte care nu corespund adevărului, dar și pentru că, sub conducerea dumneavoastră, Inspecția Judiciară a creat cel puțin percepția că ar putea fi un instrument de exercitare a unor presiuni asupra magistraților, în special asupra celor care au reprezentat voci critice cu privire la modificările legislative recente, aspect reţinut și în ultimul Raport MCV."

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.