Sărbătorile zilei din 22 iulie 2025 - Sf. Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, Sf. Mironosiță și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena; Sf. Cuv. Mc. Marcela
Ortodoxe
Sf. Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu
Sf. Mironosiță și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena; Sf. Cuv. Mc. Marcela
Greco-catolice
Sf. Maria Magdalena
Romano-catolice
Sf. Maria Magdalena
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința din 11-12 iulie 2024, 16 canonizări, unii mărturisitori, alții mucenici, alții cuvioși.
Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu a fost unul dintre mărturisitorii temnițelor comuniste.
S-a născut pe 6 decembrie 1909 în satul Crăpăturile, județul Vâlcea, din părinți binecredincioși. Și-a dorit de mic copil să-i slujească lui Dumnezeu și astfel, în 1934, a absolvit Facultatea de Teologie din București.
A primit hirotonia la 1 septembrie 1934, pe seama parohiei Osica de Jos, județul Olt. El va sluji în această biserică până în luna noiembrie 1934, când este trimis în satul Buicești, tot din județul Olt. Sfântul slujea neîncetat la biserică și în familie.
Începând cu anul 1942, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu a fost trimis ca preot misionar peste Nistru, în Odessa și județul Ribnița. În următorul an, părintele se va întoarce acasă.
Sfântul Ilie Lăcătușu a fost arestat în anul 1952 și dus în județul Constanța, la coloniile Galeș și Peninsula. În 1954 a fost eliberat, iar din 1959 până în 1964, a fost arestat și condamnat la muncă silnică în Deltă, la Periprava, unde l-a întâlnit pe părintele Iustin Pârvu. Acolo s-au petrecut fapte demne de viețile sfinților.
După ce a fost eliberat, s-a stabilit forțat la Bolintin, unde a lucrat ca zidar. Între anii 1965-1970, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu a slujit într-o parohie din județul Teleorman, iar în 1970, a fost transferat în județul Ilfov, la Cucuruz, unde, în ianuarie 1978, este pensionat.
Suferințele din timpul vieții i-au afectat mult sănătatea și din acest motiv și-a petrecut sfârșitul vieții în spital. A trecut la cele veșnice la 22 iulie 1983.
* Sfânta Maria, numită și Magdalena după locul nașterii sale, care se afla în Galileea de Sus și care se chema Magdala, a fost ucenică a lui Hristos, cea dintâi dintre femeile purtătoare de mir.
Prin voința dumnezeiască și spre oarecare folos sufletesc, ea era muncită și supărată de șapte duhuri necurate.
'Auzind ea de Hristos, Mântuitorul lumii, Care umbla în vremea aceea prin cetățile și satele Galileii, că tămăduia toate bolile și neputințele din oameni, izgonea pe diavoli dintr-înșii, propovăduia Evanghelia împărăției cerului și cu puterea Sa dumnezeiască cea dătătoare de tămăduiri, făcea bine tuturor, s-a dus la Dânsul și s-a învrednicit îndată de milostivirea Lui cea iubitoare de oameni, împreună cu cei miluiți. Domnul Cel multmilostiv, care cunoștea pe toate mai înainte de facerea lor, a gonit dintr-însa pe cei șapte diavoli muncitori cumpliți, făcând-o sănătoasă nu numai cu trupul, dar și cu sufletul; căci i-a luminat mintea cu lumina cunoștinței adevărului, făcând-o să cunoască pe Mesia Cel așteptat și să creadă într-Însul, că El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel trimis de Tatăl, spre mântuirea lumii'. (Viețile Sfinților)
De atunci, Sfânta Maria Magdalena s-a făcut următoare lui Hristos, slujindu-L împreună cu celelalte sfinte femei, până la patimile Lui cele de bună voie, până la moartea pe cruce și până la îngroparea dumnezeiescului Trup.
Maria Magdalena a fost alături de Preacurata Lui Maică la punerea în mormânt a Domnului, așa cum arată Sfântul Evanghelist Matei: 'Și Iosif, luând trupul, l-a înfășurat în giulgiu curat de in, și l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, și, prăvălind o piatră mare la ușa mormântului, s-a dus. Iar acolo era Maria Magdalena și cealaltă Marie, șezând în fața mormântului' (Matei 27- 59, 60, 61).
Când a fost pecetluit mormântul, femeile mironosițe s-au întors în cetate împreună cu Iosif și Nicodim, numai Maria Magdalena și cealaltă Marie, Maica Domnului, au rămas lângă mormânt, șezând în preajmă. Dar, fiindcă atunci era vineri, seara târziu, au plecat și ele la casa lor.
După odihna sabatului (sâmbăta, ziua de sărbătoare a evreilor, care începe din seara zilei de vineri și durează până sâmbătă seara) dintre toate femeile mironosițe, Sfânta Maria Magdalena este singura care a revenit la mormântul Mântuitorului de patru ori.
Sfintele Evanghelii relatează cum în zorii acelei zile, a Învierii Domnului, Maria Magdalena a fost încredințată să nu-L mai caute pe Cel viu între cei morți: ' (...) De ce căutați pe Cel viu între cei morți? Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceți-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea' (Luca 24 - 5, 6).
După înălțarea Lui Hristos la ceruri, a ieșit și Sfânta Maria Magdalena, ca un apostol, la propovăduire și, străbătând multe țări, a făcut cunoscută Evanghelia. A ajuns la Roma și de acolo la Efes, la Sfântul Ioan Evanghelistul.
A trecut la cele veșnice la Efes, fiind îngropată la intrarea peșterii în care au adormit și cei șapte sfinți tineri, sărbătoriți de Biserica Ortodoxă de două ori pe an, pe 22 octombrie și pe 4 august.
Sfintele sale moaște au fost strămutate la Constantinopol de împăratul bizantin Leon al VI-lea Filosoful, pentru a fi așezate în ctitoria sa, Mănăstirea Sfântului Lazăr. (sursă: Viețile Sfinților - paginiortodoxe.tripod.com; https://doxologia.ro)
Comentează