Premium
Cazul Mariana Rarinca a generat discuţii luni în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, unii membrii susţinând, pe de o parte, că această situaţia a fost politizată şi, pe de altă parte, că ar fi necesară o analiză a achitărilor în cauzele în care persoanele au fost arestate preventiv.
Citește și: Judecător CSM, scuze pentru Mariana Rarinca
Discuţiile au avut loc în contextul solicitării judecătorului Horaţius Dumbravă de suplimentare a ordinii de zi a plenului CSM cu două probleme.
Prima cerere viza exprimarea unei poziţii din partea Consiliului faţă de intenţia preşedintelui Senatului de constituire a unei "comisii speciale" care să prezinte societăţii româneşti "un tablou analitic şi obiectiv atât al calităţii practicilor şi instituţiilor democraţiei, al separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc", un indicator de evaluare fiind independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar.
Cea de-a doua solicitare se referă la necesitatea unor verificări de către Inspecţia Judiciară cu privire la toate cauzele penale în care s-au pronunţat achitări definitive, în ultimii 5 ani, cu dispunerea de măsuri preventive, dar şi cu privire la dinamica soluţionării unor cauze în care sunt cercetate fapte penale după 7-8 ani, respectiv identificarea motivelor pentru care s-a întârziat în efectuarea urmăririi penale şi care sunt măsurile ce pot fi luate.
Horaţius Dumbravă a apreciat că acestea reprezintă două teme de dezbatere publică care privesc în mod direct justiţia, CSM neputând să le ignore fiind legate de garantarea unei justiţii independente.
În opinia lui, crearea comisiei speciale la nivelul Senatului, în cazul în care va fi pusă în practică, ar fi una eminamente politică şi ar încălca astfel principiul separaţiei puterilor în stat. În legătură cu existenţa unor achitări în cauze în care inculpaţii au fost arestaţi preventiv, reţinuţi sau au avut alte măsuri, Dumbravă consideră cu justiţia trebuie să recunoască că există sincope în activitatea sa, că pot exista greşeli de judecată cu consecinţe grave pentru persoanele respective, deşi acestea reprezintă excepţii în sistemul judiciar.
Referitor la prima cerere, unii membrii au subliniat că nu se impune, deoarece încă nu se ştie ce vizează comisia, pentru că nu s-a spus în ce constă activitatea acesteia.
Discuţiile au continuat şi cu ocazia discutării raportului Inspecţiei judiciare privind apărarea independenţei justiţiei în urma scrisorii preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, prin care cerea demiterea Liviei Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi a Laurei Codruţa Kovesi, şefa DNA.
Horaţius Dumbravă a punctat că a fost politizată foarte mult cauza Mariana Rarinca.
"Totuşi, să ceri demisia preşedintei ÎCCJ că a îndrăznit să formuleze un denunţ, o plângere penală în condiţiile în care era victimă, mi se pare deplasat. (...) A fost politizată extrem de mult această cauză. (...) Se solicită şi demisia şefului DNA, spunându-se că DNA a arestat preventiv. Nu DNA arestează preventiv", a precizat magistratul, adăugând că au fost 9 judecători care s-au pronunţat în acest caz asupra arestării preventive - cinci de la Tribunalul Bucureşti şi patru de la Curtea de Apel în contestaţie.
Şi judecătorul Cristi Danileţ a avut o poziţie vehementă, atrăgând atenţia că nu trebuie să li se permită unor reprezentanţi ai Legislativului să ceară demisia unor şefi de instituţii din sistemul judiciar.
"Să ai primul om din Legislativ care să ceară primului om al ţării să demită pe primul judecător din România este un semnal de deraiere între puteri. (...) În lipsa unei proceduri care să se deruleze potrivit legilor, nu putem să permitem ca reprezentanţi ai Legislativului să ceară demiterea în afara cadrului legal a şefilor celor două instituţii ", a susţinut Danileţ, scrie agerpres.ro
