Premium
Scandalul iscat în jurul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ia amploare după ce au ieşit la iveală informaţii bombă din referatul procurorilor. Potrivit DNA, şeful CASMB, Ovidiu Munteanu a dat dispoziţie telefonică funcţionarei care identifica pacienţii din ambulanţe, să nu se acorde prioritate la coadă pentru asiguraţii imobilizaţi pe tărgi sau în scaun şi i-a interzis agentului d ela poartă să mai primească pacienţi pe targă, se arată în referatul procurorilor cu propunerea de arestare preventivă, în dosarul decontărilor ficitve de servicii medicale la domiciliu.
REFERATUL DNA poate fi citit AICI
"În perioada martie – august 2017, BURCEA Marian a sprijinit grupul infracţional organizat constituit de MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena şi SARDARE Jeana, grup la care a aderat şi conducerea C.A.S.M.B., în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu. În contextul amintit, în perioada ianuarie 2016 - august 2017, membrii grupului au acţionat, pe de o parte, în vederea constituirii în fals a dosarelor medicale ale unor asiguraţi, de aprobare a îngrijirilor medicale la domiciliu, decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate gestionat de C.A.S.M.B., iar, pe de altă parte, pentru întocmirea în fals a raportărilor lunare de servicii medicale necesare decontărilor lunare de plăţi, pentru evitarea depistării fraudelor comise în dauna C.A.S.M.B. şi pentru prioritizarea la plată a solicitărilor aferente foloaselor necuvenite, concomitent cu refuzarea cererilor persoanelor asigurate care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de acest tip de servicii medicale", se arată în referatul procurorilor.
Ei afirmă că "la nivelul C.A.S.M.B., inculpatele MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena şi SARDARE Jeana au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi conducătorii instituţiei, BARA Lucian-Vasile, MUNTEANU Ovidiu şi MIHĂESCU Ion-Ovidiu, precum şi reprezentanţii unor societăţi comerciale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu C.A.S.M.B., în scopul fraudării fondurilor de asigurări de sănătate. Începând cu luna martie 2017, gruparea infracţională a fost sprijinită şi de preşedintele C.N.A.S., BURCEA Marian".
Cele trei funcţionare au avut rolul de a racola reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale, interesaţi în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în S.I.U.I.
"Identificarea furnizorilor care aveau interesul de a deconta nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât inculpatele aveau ca atribuţii de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum şi verificarea documentelor depuse de furnizori, în vederea decontării serviciilor medicale prestate. În măsura în care constatau că actele depuse nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, identificarea unor raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenţi medicali care figurau în acelaşi timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele au hotărât să îi abordeze pe furnizori şi să îi înveţe să facă modificările necesare pentru a evita sancţiunile legale, pentru a obţine decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu şi chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienţi care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenţi medicali care nu au prestat serviciile raportate", susţin procurorii.
Un alt tip de ajutor acordat de inculpate a vizat furnizarea de informaţii din bazele de date la care aveau acces pentru ca raportările false să nu fie depistate, pentru ca pacientul raportat cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanţă ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unităţi sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă.
"La nivelul C.A.S.M.B. a devenit o practică generală păstrarea unei plaje largi de numere de înregistrare, în vederea antedatării documentelor", subliniază DNA, ataşând transcrierile unor convorbiri telefonice pe această temă între cele trei angajate.
Procurorii DNA consemnează că, în ziua de 6 iunie 2017, Lucian Bara (preşedintele C.A.S.M.B.) şi Ovidiu Munteanu (managerul Direcţiei Relaţii Contractuale) au fost indignaţi de faptul că o parte dintre asiguraţi au venit să depună personal dosarul la C.A.S.M.B., "situaţie în care au hotărât că nu le vor acorda prioritate în raport cu avocaţii care depuneau sute de dosare".
Ulterior, Bara "a respins cererile asiguraţilor care au venit aduşi de ambulanţe, deşi a văzut că erau în stare gravă şi cunoştea că avocaţii au depus dosare în numele unor pacienţi fictivi", se arată în referat.
Procurorii au consemnat şi o conversaţie telefonică între inculpata Petrescu Mina-Elena şi dr. Roşca Adrian Constantin, care scotea în evidenţă nemulţumirile medicului legate de ilegalităţile care se creaseră în urma implementării criteriilor de prioritizare.
"Prioritizarea se face în funcţie de alte criterii, nu de faptul că unu' e salariat şi unu e pensionar. (...) O să fac sesizare la Oficiul Naţional al Discriminării...După ce se aprobă aceste dosare, o să sesizez toate instituţiile publice, inclusiv presa, de discriminarea pe care o face Casa Bucureşti", se arată în referat.
