Premium
Plenul CSM a decis, azi, că anul viitor instituția va fi condusă de judecatoarea Lia Savonea, in calitate de presedinte, si de Nicolae Solomon, in calitate de vicepreședinte. În ceea ce o privește pe Lia Savonea, judecătoarea a stârnit mai multe controverse, cea mai recentă situație care a adus-o in atentia publica fiind punerea in discutie, la o sedinta a CSM, a unei posibile sanctionari a președintelui ICCJ, ca urmare a deciziei CCR. Nicolae Solomon are 35 de ani si a lucrat la mai multe parchete din Bucuresti. Acesta considera ca este necesara imbunatatirea imaginii CSM, constatând că a existat o divizarea in Consiliu, observata si de institutiile europene.
Din 2010 până când a fost aleasă membru al CSM, în 2016, Lia Savonea a fost președinte al Curții de Apel București, anterior fiind vicepreședinte al aceleiași instanțe.
Judecătoarea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al fostului senator Cătălin Voicu, condamnat în două dosare penale. În spațiul public au apărut speculații cu privire la o posibilă apropiere de PSD, însă noul președinte a refuzat să facă precizări pe această temă.
"Vă rog, chiar nu e cazul", le-a răspuns Lia Savonea jurnaliștilor.
La una dintre sedintele plenului din luna noiembrie, Lia Savonea a cerut CSM să supună dezbateri efectele deciziei CCR prin care s-a constatat existența unui conflict constituțional generat de conducerea ÎCCJ, precizând că "Secția trebuie să dezbată în ce măsură conduita conducerii ICCJ nu se înscrie într-o veritabilă abdicare de la anumite valori ale Justiției".
"Doresc să îmi permiteți, cu acordul colegilor mei, să pun în discuție o cerere pe care am formulat-o vineri, însă am înregistrat-o abia în această dimineață la cabinetul dumneavoastră., aceea de a supune dezbaterii Secției pentru judecători a implicațiilor deciziei CCR din data de 7 noiembrie, conflict care a fost generat de către conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție. În fapt, vă rog să asigurați cadrul necesar unei ședințe viitoare în care să putem dezbate vizavi de consecințele acestei decizii. Deci, e un fapt că avem un conflict de natură juridică constituțională, fapt este că acest conflict a fost generat de către conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin refuzul asumat de aplicare a unei legi, că au fost, s-au produs consecințe într-un domeniu destul de sensibil al legalei compuneri a completurilor de judecată, că aceasta a putut să influențeze, vom vedea, distribuirea aleatorie a cauzelor. Noi știm că justiția este egală, imparțială, unică pentru toți, că responsabilitățile și obligațiile conducerilor instanțelor trebuie să fie egale de la Judecătoria Podul Turcului până la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, asta scrie în lege, și eu vreau să mă asigur că se întâmplă și în fapt acest lucru. Cred că secția trebuie să dezbată în regim de urgență, desigur nu mai degrabă de publicarea deciziei CCR, în ce măsură conduita Înaltei Curți de Casație și Justiție, conducerii de fapt a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se înscrie într-o veritabilă abdicare de la anumite valori ale justiției, respectiv de la obligațiile de a asigura părților o judecată independentă, complete constituite numai în condițiile și în termenii legii și așa mai departe", a declarat judecătorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, la sedinta din 12 noiembrie.
În proiectul de management, judecatoarea sustine că "independența justiției nu mai trebuie să servească drept fațadă în spatele căreia să se încalce justiția însăși. (..) Independența justiției nu trebuie să devină un accesoriu retoric".
"Continuăm aceleaşi obiective începute încă din anul 2017, să asigurăm independenţa justiţiei, să asigurăm o justiţiei mai funcţională, să rezolvăm chestiunile restante din justiţiei. Desigur avem şi ceva probleme pe care trebuie să le rezolvăm - cu limitele libertăţii de exprimare şi cu încălcări ale legii - pe ici, pe colo. E cazul să separăm odată apele şi să demonstrăm că avem capacitate de autoreglare instituţională", a declarat Lia Savonea după sedinta de miercuri.
Nicolae Solomon, ales vicepresedinte al CSM, are 35 de ani și a intrat in magistratura in 2008, activând initial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia. Ulterior, a lucrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi la Parchetul General.
În proiectul de management, procurorul susține că, în anul 2019, activitatea Consiliului ar trebui să se concentreze pe "îmbunătățirea imaginii Consiliului, creșterea transparenței activității, promovarea dialogului cu magistrații, remedierea vulnerabilităților constatate prin găsirea consensului în chestiunile importante, creșterea gradului de încredere al opiniei publice în sistemul judiciar şi îndeplinirea obligațiilor față de partenerii externi".
La baza acestor obiective stau, spune magistratul, viziunile diferite din Consiliu, remarcate ca urmare a mai multor inițiative legislative privind justiție, remarcate chiar de societate, dar si de institutiile europene.
