DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Noul vicepreședinte al CSM, în proiectul de management: Disensiunile din sistem au evidențiat viziuni diferite în Consiliu, remacate de instituțiile europene

Inquam Photos / Octav Ganea
Nicolae Solomon csm

Procurorul Nicolae Solomon, noul vicepreședinte al CSM, susține că, în anul 2019, activitatea Consiliului ar trebui să se concentreze pe "îmbunătățirea imaginii Consiliului, creșterea transparenței activității, promovarea dialogului cu magistrații, remedierea vulnerabilităților constatate prin găsirea consensului în chestiunile importante, creșterea gradului de încredere al opiniei publice în sistemul judiciar şi îndeplinirea obligațiilor față de partenerii externi".

La baza acestor obiective stau, spune magistratul, viziunile diferite din Consiliu, remarcate ca urmare a mai multor inițiative legislative privind justiție, remarcate chiar de societate, dar si de institutiile europene.

"Activitatea Consiliului în primii doi ani de funcționare s-a concentrat, în principal, pe analiza și avizarea unor proiecte de acte normative, relevând existența în cadrul Consiliului a unor viziuni diferite. Principalul eveniment care a marcat anul 2018 a fost intrarea în vigoare a legilor de modificare a celor 3 legi ale justiției, discuțiile pe marginea acestor proiecte marcând o divizare a corpului magistraturii, în susținători și contestatari ai acestora. O dată aproape încheiat procesul legislativ, activitatea Consiliului trebuie să vizeze pe de o parte, elaborarea legislației secundare de punere în aplicare a noilor dispoziții din legislația primară și, pe de altă parte, refacerea unității în sistemul judiciar. În anul 2019, pe lângă gestionarea provocărilor inerente oricăror reforme importante, Consiliul trebuie să rezolve problemele curente ale sistemului judiciar, precum evaluarea impactului noilor legi din perspectiva resurselor umane și asigurarea resurselor materiale pentru desfășurarea activității în bune condiții. În ultimii ani, nu s-a reușit remedierea situației resursei umane în privința componentei de procurori, de la an la an numărul de posturi vacante rămânând aproape neschimbat, fapt care trebuie să genereze o schimbare în modul în care Consiliul înțelege să abordeze această problemă. Așa cum am precizat la începutul demersului, numărul mare de proiecte legislative, vizând domenii dintre cele mai variate, procedura urmată pentru dezbaterea, aprobarea sau modificarea acestora, la care se adaugă disensiunile din sistemul judiciar, au evidențiat existența unor viziuni diferite în Consiliu, aspect remarcat atât de sistem și de societate, dar și, din păcate, de instituții europene. La acestea se adaugă rapoarte de țară mai puțin favorabile întocmite de diverse instituții internaționale. Chiar dacă atribuțiile Consiliului sunt limitate, consider că dispunem de pârghiile adecvate pentru remedierea unor aprecieri negative.  (..) În noua viziune asupra sistemului judiciar transpusă în legile justiției și care are la bază separația carierelor procurorilor și judecătorilor, exercitarea funcției de vicepreședinte va viza, în principal, componenta de parchete, atribuțiile Plenului fiind în mod considerabil reduse", mentionează Nicolae Solomon in proiectul de management.

Citeste AICI PROIECTUL DE MANAGEMENT AL PROCURORULUI NICOLAE SOLOMON

Procurorul sustine ca una dintre prioritati este independenta justitiei, considerând necesara mentinerea calitatii de magistrat in cazul procurorilor.

"Independența justiției, cerință care derivă din dreptul la un proces echitabil, este esențială pentru dezvoltarea societății în ansamblu și a unui mediu de investiții atractiv, întrucât asigură corectitudinea, predictibilitatea și certitudinea unui sistem de drept. Pe lângă independența structurală, ce implică existența unor garanții legale, apreciez că Secția de procurori și, în măsura atribuțiilor limitate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are obligația să se implice în elaborarea și implementarea unor măsuri menite să îmbunătățească percepția societății asupra independenței sistemului judiciar:  existența unui răspuns rapid și adecvat în situațiile de interferență a legislativului sau a executivului în domeniul de activitate al autorității judecătorești (când sunt depăşite limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare, sunt aduse atingeri ale principiului separaţiei puterilor în stat şi independenţei sistemului judiciar în ansamblul său);  adoptarea unor reacții în acele situații în care prin mass-media se exercită presiune asupra magistraților care soluționează cauze cu impact;  implementarea unor politici și bune practici pentru promovarea integrității și prevenirea corupției în interiorul sistemului judiciar. Referitor la statutul procurorului, menţionăm că art. 132 alin. 1 din Constituția României stabilește că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. Apreciez că rolul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este de a asigura şi garanta independența procurorilor, ca o garanție a independenței autorității judecătorești față de celelalte puteri. De altfel, una din recomandările GRECO vizează asigurarea că independența parchetului este, în cea mai mare măsură posibilă, garantată prin lege.

Citeste si Lia Savonea, în proiectul de management: Independența justiției nu mai trebuie să servească drept fațadă în spatele căreia să se încalce justiția însăși

În acest sens, consider primordială menținerea calității de magistrat a procurorului, iar în perspectiva unei revizuiri a legii fundamentale susțin crearea unui statut similar cu cel al judecătorului, în sensul recunoașterii independenței procurorului și a ieșirii de sub autoritatea Ministrului Justiției. În acord cu recomandarea a treia din raportul în procedura ad hoc adopatat de GRECO în adunarea penară din luna martie 2018, consider că se impune, în contextul noilor modificări legislative și a deciziilor Curții Constituționale, o evaluare a impactului acestora asupra independenței operaționale a procurorilor, astfel încât, dacă este necesar, să fie adoptate garanții suplimentare pentru a proteja împotriva intervențiilor", se arata in document.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.