Schimbările constituţionale din Togo au generat apeluri la proteste în masă

Unele dintre partidele de opoziție și grupuri ale societății civile din Togo și-au reînnoit sâmbătă apelurile la proteste populare de amploare, la o zi după ce legislativul a aprobat modificări constituționale care ar putea prelungi guvernarea de 19 ani a președintelui Faure Gnassingbe.

Într-o declarație, coaliția de opoziție Dynamique pour la Majorité du Peuple (DMP) și alți semnatari au afirmat că modificările referitoare la limita mandatelor prezidențiale și la modul în care sunt aleși președinții, reprezintă o manevră politică pentru a-i permite lui Faure Gnassingbe să își prelungească mandatul pe viață.

"Ceea ce s-a întâmplat ieri la Adunarea Națională este o lovitură de stat", au afirmat aceștia în declarația care a reiterat apelurile către populație de a se mobiliza împotriva modificărilor. "Acțiuni de amploare vor fi organizate în următoarele zile pentru a spune NU acestei constituții", au spus ei.

La votul de vineri, Parlamentul a aprobat în unanimitate o Constituţie modificată, conform căreia președintele nu va mai fi ales prin sufragiu universal, ci de către membrii parlamentului. De asemenea, amendamentele introduc un sistem parlamentar de guvernare și au redus mandatele prezidențiale de la cinci la patru ani, cu o limită de două mandate.

Modificările nu iau în considerare timpul deja petrecut în funcție, astfel încât i-ar putea permite lui Gnassingbe să rămână la putere până în 2033 dacă va fi reales în 2025, un scenariu foarte probabil, deoarece partidul său controlează Parlamentul din Togo, unde tatăl și predecesorul lui, Gnassingbe Eyadema, a preluat puterea printr-o lovitură de stat în 1967.

Mai multe alte țări africane, printre care Republica Centrafricană, Rwanda, Republica Congo, Coasta de Fildeș și Guineea, au promovat în ultimii ani modificări constituționale și alte modificări juridice care le permit președinților să își prelungească mandatele.

Regiunea Africii Centrale și de Vest a fost, de asemenea, martoră a opt lovituri de stat militare în ultimii trei ani.

În Togo, reprimarea violentă de către poliție a demonstrațiilor politice a devenit o rutină sub conducerea lui Faure Gnassingbe - reales în 2020 în urma unei victorii zdrobitoare contestate, însă, de opoziție - la fel ca și în timpul îndelungatei guvernări a tatălui său. Noua constituție creează, de asemenea, un nou rol, cel de președinte al consiliului de miniștri, cu o autoritate extinsă în gestionarea afacerilor guvernamentale.