Se anunţă sancţiuni dure pentru România. Adio, bani europeni!

Fostul coridor IV pan-european, redenumit TEN-T prioritar 7, trebuie terminat până în anul 2020, potrivit Acordului de Partneriat 2014-2020, încheiat între România şi Comisia Europeană. În caz contrar, riscă să nu mai primească bani de la UE pentru construcţia de drumuri.

Ce riscă România dacă nu respectă prevederile din Acordul de Partaneriat. Răspunsul scurt: poate pierde bani. Iată, integral, răspunsul Ministerului Fondurilor Europene la întrebarea ce se întâmplă, juridic, dacă România nu respectă vreuna din prevederile Acordului de Parteneriat:

"Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 este un document strategic de utilizare a fondurilor structurale și de investiții europene în România, în scopul susținerii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Ca orice alt document strategic nu are dimensiune juridică.

Acest document a fost aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei din data de 6 august 2014 de aprobare a anumitor elemente din Acordul de parteneriat cu România 2014 - 2020, care face referire numai la asigurarea alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și cu misiunile specifice fiecărui fond, precum si la asigurarea concentrării tematice conform articolului 4 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013.

Acordul de parteneriat face referire la îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante, însă termenul limită pentru îndeplinirea acestora este 31 decembrie 2016.

Termenele menţionate în anexa Acordului sunt actualizate în anexele programelor operaţionale, documentele prin care este implementat Acordul.

Sancţiunile care pot fi aplicate unui stat membru sunt prevăzute de regulamentele europene şi se referă la implementarea programelor. În principal, potenţialele sancţiuni vizează suspendarea/ pre-suspendarea programelor, aplicarea de corecţii financiare", se arată în răspunsul pentru economica.net.

România poate primi de la Comisia Europeană 9,1 miliarde de euro pentru finanţarea lucrărilor mari de infrastructură, în perioada 2014-2020.

Situaţia este la limită. Pe de o parte, România a propus Comisiei Europene o rută alternativă: Sibiu, Braşov, Ploişeti. Pe de altă parte tronsonul de autostradă dintre Piteşti şi Sibiu ar putea fi realizat în două etape, în prima etapă ca drum expres cu termen de deschidere în anul 2018, a afirmat joia trecută ministrul Transporturilor, Ioan Rus.