DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Se dă startul negocierilor pentru noua hartă de putere a lumii

glob sah

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din cotidianul Adevărul pe tema negocierilor care se poartă la nivel global pentru remodelarea hărţii de putere a lumii.

Adevarul:

Să ne întoarcem cu 100 de ani în urmă. În acel moment, geograful britanic Halford John Mackinder sintetiza teoria sa privind „Heartland“ care avea să influenţeze decisiv şcoli succesive de politicieni, avea să modeleze viziunea despre lume a unor lideri politici şi militari şi, după cum se vede, rămâne în continuare actuală în ceea ce este acum bătălia uriaşă pentru remodelarea hărţii de putere a lumii. (...)
Iar acum, exact ca în urmă cu 100 de ani, negocierile se poartă asupra capacităţii super-puterilor a a-şi asigura şi exercita pe un termen rezonabil de lung controlul asupra zonei-pivot şi a zonelor limitrofe care dau acces direct spre zona centrală. Ca mereu în decursul istoriei, punctul central al zonei-pivot îl reprezintă Afganistanul, cheia de acces înspre mările calde, teritoriu niciodată stăpânit în decursul secolelor, oricât de mare ar fi fost sau este disproporţia evidentă între forţele triburilor locale plus ale talibanilor faţă de forţele adverse, fie că a fost vorba despre britanice, de sovietici sau, acum, de cele ale coaliţiei internaţionale la care participă şi România.
Ambiţia istorică a Rusiei a fost să ajungă la Ocean şi, prin Bosfor, în Mediterana. Vis irealizabil timp de secole, a devenit aproape la îndemâna prin acordurile care au dus la o apropiere strategică cu Turcia şi Iranul, securizând acum o regiune având în centru nefericita Sirie, strategii celor trei ţări nou aliate (Rusia-Turcia-Iran) sesizând corect şi la timp adevărul conţinut în apelativul care, de milenii, însoţea numele Damascului, „locul unde merg obligat toate drumurile Orientului“. Regiunea respectivă se debalansează rapid în favoarea noului pol de putere, din vechea arie de influenţă occidentală, americană în special, rămânând axa Arabia Saudită-Israel, alianţă ad-hoc vizând securizarea a ce a mai rămas fidel în zona Golfului şi, eventual, reorientând totul într-o ofensivă împotriva Iranului susţinută de americani, dar dezavuată de europeni...
Noua eră de putere a lui Putin coincide, deloc întâmplător, cu transmiterea către Kremlin a unor mesaje de deschidere urgentă de negocieri. Evident, unul vine din partea lui Trump care şi-ar dori, pe câte se poate,o relansare a unor înţelegeri ruso-americane mai vechi, în primul rând în zona controlului armamentelor dar şi obţinerea unor asigurări pentru viitor. Dacă nu de pace, măcar de non-combat din partea unei Rusii care, în zona-pivot de care vorbeam anterior, a reuşit să câştige pe toate fronturile, cu perspectiva imediată de a putea impune o soluţie pentru Siria, eventual una de partiţie, şi de consolidare a poziţiei sale militare directe în zonă, prin cele două mari baze strategice în continuă extindere. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

La câteva zile după reconfirmarea în poziţia de cancelar (mult mai dificilă însă decât s-a estimat iniţial, după alegerile din 24 septembrie 2017), Angela Merkel a revenit la discuţiile cu Emmanuel Macron despre viitorul Uniunii Europene.
Prima idee transmisă publicului este că la summitul din 28-29 iunie ne putem aştepta la comunicarea unui proiect conturat al reformei, din care să putem înţelege spre ce ar dori Marile Puteri europene să se îndrepte Uniunea, în deceniile viitoare. Personal, cred că termenul este nerealist, trei luni fiind insuficiente pentru distilarea unui concept acceptat pe scară largă şi a unui plan de acţiune cu şanse reale de a fi pus în aplicare. Dar, dacă referirea se face doar la enunţarea unei liste de dorinţe, ceea ce nu înseamnă automat un plan/planificare efectivă a reformei, atunci da, este posibil să aflăm în trei luni cam cum îşi doresc Franţa şi Germania să arate Uniunea Europeană de mâine. Cu condiţia ca Berlinul şi Parisul să ajungă până atunci la un acord, ceea ce părea destul de dificil în septembrie, chiar înainte de alegerile germane, când Macron a prezentat la Universitatea Sorbona planul care îi poartă numele, în fapt o listă de propuneri primită cu destule rezerve de numeroşi politicieni germani.
Ce este important de înţeles e că, dacă se va face până la urmă o reformă a Uniunii Europene de amploare (şi insist pe „dacă”, având în vedere situaţia din Italia şi suportul de doar 51% în Bundestag pentru cabinetul Merkel IV) atunci aceasta va fi Uniunea Europeană valabilă pentru o generaţie de acum înainte. Mi-e greu să cred că o altă oportunitate de a mai salva şi reforma Uniunea Europeană se va mai ivi curând, în condiţiile în care majorităţile proeuropene se formează tot mai greu. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Rezerva Federală din SUA (Fed) a dispus, miercuri, majorarea dobânzii de referinţă cu 0,25% şi a anunţat intenţia de a dispune alte cel puţin două măsuri similare în 2018, informează site-ul Axios.com. Noul preşedinte al FED, Jerome Powell, sugerează că economia americană nu a fost în pericol să se supraîncălzească, motiv pentru care a şi majorat dobânzile.
Ţinta dobânzii fondurilor federale a fost majorată de la intervalul 1,25%-1,5% la 1,5%-1,75%.
"Perspectivele economice s-au îmbunătăţit în ultimele luni", a comunicat Rezerva Federală din SUA după o reuniune de două zile, prima organizată în mandatul lui Jerome Powell.
Instituţia bancară centrală din SUA a anunţat că rata inflaţiei ar urma să poată depăşi nivelul de 2%, pe care îl are de câţiva ani. "Inflaţia ar urma să crească în următoarele luni şi să se stabilizeze în jurul ţintelor fixate", a precizat instituţia. (Mai multe detalii AICI)

Business Magazin:

Miliardarii din Silicon Valley sunt interesaţi să investească în tehnologie şi medicină menită să oprească procesul de îmbătrânire. Jeff Bezos, fondatorul Amazon, alături de alţi miliardari precum Peter Thiel, cofondator PayPal, Larry Ellison, fondatorul Oracle, şi Larry Page şi Sergey Brin investesc o parte din avere într-un efort de a-şi extinde speranţa de viaţă, încetinind procesul de îmbătrânire, scrie This Is Money.
Jim Mellon, poreclit Warren Buffet al Marii Britanii, şi-a înfiinţat compania Juvenescence în SUA pentru a investi în medicamente care prelungesc viaţa. El prognozează că descoperirile în medicină vor duce la noi medicamnte ce vor creşte speranţa de viaţă medie undeva la 110-120 de ani în următoarele trei decenii.
"În 20 de ani cursa pentru extinderea speranţei de viaţă va deveni cel mai mare business din lume, mult mai important decât servicii triviale precum Facebook sau Snapchat", spune omul de afaceri de 61 de ani care şi-a făcut averea investind 100.000 de dolari în UraMin, o companie de minerit, pe care a vândut-o pentru 1,6 miliarde doi ani mai târziu. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.