Premium
Franţa şi Italia şi-au evidenţiat la un summit desfăşurat joi apropierea punctelor de vedere în dosarele majore de actualitate, precum viitorul Uniunii Europene şi migraţia, şi pregătesc un nou tratat bilateral, au anunţat joi la Roma premierul italian Paolo Gentiloni şi preşedintele francez Emmanuel Macron, cel din urmă ţinând să dea asigurări că această înţelegere, care va juca şi rolul de 'matrice pentru refondarea' europeană, nu va fi concurentă, ci complementară celei încheiate de Franţa cu Germania, informează agenţiile AFP şi EFE.
Documentul va fi intitulat 'Tratatul de Quirinal' (numele sediului preşedinţiei italiene), iar pentru elaborarea sa au fost constituite mai multe grupuri de lucru ce vor prezenta rezultatele activităţii lor la următorul summit franco-italian, în cursul acestui an. 'Cooperăm dintotdeauna într-un mod excelent, dar suntem convinşi că (tratatul) poate face mai puternice şi mai sistematice relaţiile noastre', a spus Gentiloni după întrevederea cu Macron.
Acesta din urmă a menţionat că noul tratat 'va oferi un cadru cooperării deja existente şi structurării noilor forme de colaborare şi ambiţiilor' în relaţiile dintre Franţa şi Italia, dar va fi şi o 'matrice pentru refondarea' UE. Macron a ţinut să dea asigurări în acest context că apropierea faţă de Roma nu va merge în detrimentul relaţiilor franco-germane, consacrate prin 'Tratatul de la Elysee', semnat în anul 1963. 'Există o relaţie franco-germană structurată şi aflată la originea Europei, iar atunci când Franţa şi Germania nu reuşesc să se pună de acord, Europa nu poate avansa. Dar această relaţie nu este exclusivă', a explicat preşedintele Franţei, subliniind că legătura cu Italia este o 'altă poveste'. 'Este vorba despre legături culturale, o prietenie specială şi specifică. Ea nu concurează şi nici nu este inferioară, ci perfect complementară legăturii franco-germane', a explicat el în continuare.
Macron a mai spus în acest context că procesul integrării europene cu două viteze 'deja există' şi a insistat asupra necesităţii de a căuta o modalitate de a-l 'accelera'. 'Un tren nu poate fi condiţionat de vagonul cel mai lent', astfel că Italia şi Franţa 'cu siguranţă' că vor avansa împreună cu Germania 'în anumite propuneri', a indicat liderul de la Elysee, conform Agerpres.
Întrebat dacă o Europă cu mai multe viteze nu va alimenta mişcările populiste, Macron a răspuns punând apariţia acestor mişcări pe seama abandonării ambiţiei în proiectul european şi a susţinut că o UE 'mai suverană, unită şi democrată' este antidotul împotriva celor care "încearcă să fractureze Europa şi să o replieze în naţionalisme".
Prin urmare, el şi-a reluat ideile despre viziunea sa asupra viitorului UE prezentate în discursul din septembrie 2017, în care pledat pentru o aprofundare a integrării europene, respectiv politici cât mai armonizate în domeniile esenţiale, inclusiv apărarea, fiscalitatea, migraţia şi o integrare sporită a zonei euro, cu un buget comun al acestei zone şi un ministru de finanţe, cele din urmă fiind însă primite cu rezerve în Germania.
Preşedintele francez a insistat joi după întâlnirea cu premierul italian că, după un deceniu de criză economică, anul 2018 apare ca o 'oportunitate inedită' pentru a lua decizii importante în chestiuni precum economia, migraţia, apărarea sau inovaţia în sectorul digital. La rândul său, Gentiloni a apreciat că 'Italia, Germania şi Franţa trebuie să fie promotoarele unei Europe mai ambiţioase' şi este 'absolut fundamental' ca relaţiile dintre ele să fie mai bine structurate. El a confirmat că susţine iniţiativele lui Macron privind 'refondarea' UE, în special consolidarea zonei euro.
