Se schimbă modul de distribuire a banilor în Europa. Cine pierde și cine câștigă?

În presa internațională a început să circule un document intern al Comisei Europene care arată cum se vor distribui banii în noul exercițiul financiar european 2021- 2027. Din document și din alte informații se poate vedea o schimbare semnificativă a modului în care Uniunea Europeană dorește să aloce pe viitor banii din fondurile de coeziune. Pentru țările care pierd bani, această schimbare este cu atât mai dureroasă cu cât ia vine pe fondul scăderii generale a bugetului european cauzată parțial de Brexit.

Documentul publicat în presă nu este o variantă finală dar intenția scurgerii sale pe surse pare să fie tocmai aceea de a pregăti moral pentru schimbări drastice.

Formula precedentă de calcul aloca banii în primul rând în funcție de produsul intern brut per capita al fiecărei țări. Astfel, scopul principal, aproape exclusiv era să ducă la o convergență a economiilor acestor țări.

Noile formule de calcul reduc ponderea PIBului în formulă la 80% în timp ce șomajul în rândul tinerilor, împreună cu educația, va avea o pondere de 15%, informează El Pais.

Din restul de 5%, 3% sunt alocați în funcție de numărul de imigranți primiți ceea ce este simultan o recunoaștere a eforturilor făcute de unele țări membre dar și o încurajare pentru acele țări care încă nu doresc să participe la efortul comun.

Acest nou algoritm avantajează țări din sudul Europei precum Grecia Spania sau Italia unde e criza a avut efecte structurale considerabile dar al căror PIB nu a scăzut la nivelul noilor membri din Europa de Est.

România și Bulgaria și-ar putea crește fondurile cu 8%. În cazul României, acest lucru se datorează cel mai probabil șomajului în rândul tinerilor.

Țările afectate negativ sunt cele din grupul de la Vișegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia) precum și unele țări baltice

Grafic: El Pais

O componentă politică

Privind la pierzătorii și câștigătorii noilor aranjamente, nu poți să nu observi că țările care au fluturat steagul naționalismului, au limitat statul de drept și s-au opus politicii de realocare de migranți sunt printre cele mai afectate.

Evident, Comisia nu poate implementa un algoritm care să spună în mod deschis "nu ne place de Polonia și Ungaria. Asta deși au existat amenințări mai mult sau mai puțin subtile că abaterile acestor țări de la regulile statului de drept nu vor rămâne fără consecințe financiare. De aceea și penalitățile sunt mai disipate. Poată că acesta este un noroc pentru România care deși, ridică semne de întrebare privind parcursul democratic, rămâne una din țările care beneficiază cel mai mult din noul aranjament.

Însă, pe lângă algoritmul general, Comisia plănuiește să impună și noi condiționalități pentru accesarea fondurilor. Dacă Polonia și Ungaria continuă să nu respectă regulile statului de drept așa cum a fost agreat odată cu aderarea la Uniune, consecințele negative vor fi mai mari decât se vede în acest tabel.

Tocmai de aceea, nici România nu trebuie să se culce pe lauri. Pe lângă problemele noastre cronice în ceea ce privește absorbția, va trebui să fim atenți de acum încolo inclusiv să respectăm noile condiții.