Premium
Noul prim-ministru al Irlandei de Nord, Michelle O'Neill (Sinn Fein), a vorbit duminică despre un referendum privind unificarea Irlandei în următorii 10 ani, într-un interviu difuzat a doua zi după accederea sa istorică în funcţia de premier, scrie AFP.
După doi ani de paralizie politică, Michelle O'Neill, în vârstă de 47 de ani, a devenit primul politician pro-unificare care a fost numit şef al guvernului din Irlanda de Nord.
"Alegerea mea în funcţia de prim-ministru arată schimbarea care are loc pe această insulă", a declarat ea într-un interviu difuzat duminică la Sky News. "Putem avea o împărţire a puterii" între republicani şi unionişti care se angajează să menţină Irlanda de Nord în cadrul Regatului Unit, "o putem face stabilă, putem lucra împreună în fiecare zi în ceea ce priveşte serviciile publice şi, de asemenea, putem urmări aspiraţiile legitime", a spus ea.
Întrebată dacă "anticipează un referendum privind unificarea insulei în următorii 10 ani", vicepreşedintele Sinn Fein, partidul favorabil unificării Irlandei, a răspuns afirmativ. "Da, cred că ne aflăm într-un deceniu al oportunităţilor", "sunt atât de multe lucruri care schimbă vechea normă, natura statului, faptul că un republican naţionalist nu ar fi trebuit să fie niciodată prim-ministru", a continuat Michelle O'Neill, "toate aceste lucruri vorbesc despre această schimbare".
Marea Britanie nu crede că poate pierde Irlanda de Nord
La rândul său, guvernul britanic "nu vede nicio perspectivă realistă" a unui astfel de referendum şi consideră că viitorul Irlandei de Nord este "asigurat pentru următoarele decenii" în cadrul Regatului Unit, într-un document publicat săptămâna aceasta. După victoria partidului său în alegerile din 2022, în mai, liderul Sinn Fein din Irlanda de Nord a fost împiedicat să îşi preia funcţia din cauza boicotării de către DUP a instituţiilor comune create prin Acordul din Vinerea Mare din 1998, care a pus capăt la trei decenii de conflict soldat cu 3.500 de morţi.
DUP a denunţat acordurile comerciale post-Brexit ca fiind o ameninţare la adresa locului Irlandei de Nord în cadrul Regatului Unit, dar săptămâna aceasta a ajuns la un acord cu guvernul britanic care este departe de a fi susţinut în unanimitate de către unionişti.
O istorie de 100 de ani
Irlanda de Nord a fost creată în 1921, atunci când Irlanda a fost împărțită prin Government of Ireland Act 1920, creând un guvern descentralizat pentru cele șase comitate din nord-estul țării. Așa cum intenționau unioniștii (pro Marea Britanie) și susținătorii lor de la Westminster, Irlanda de Nord a avut o majoritate unionistă, care dorea să rămână în Regatul Unit. Aceștia erau în general descendenți protestanți ai coloniștilor din Marea Britanie.
Între timp, majoritatea din Irlanda de Sud (care a devenit Statul Liber Irlandez în 1922) și o minoritate semnificativă din Irlanda de Nord erau naționaliști irlandezi (în general catolici) care doreau o Irlandă independentă unită.
Astăzi, primii se consideră în general britanici, iar cei din urmă se consideră în general irlandezi, în timp ce o identitate nord-irlandeză sau Ulster este revendicată de o minoritate semnificativă din toate mediile.
Conflictul dintre cele două tabere a generat numeroase confruntări armate în ultimul secol, inclusiv atacuri teroriste comise în Marea Britanie de IRA (Irish Republican Army).
