Premium
România trebuie să îşi recunoască elitele din cercetare, domeniu esenţial pentru viitorul ţării, iar creşterea "fără precedent" a finanţării, de la aproximativ 500 de milioane de lei la 750 de milioane de lei, programele de recunoaştere a celor mai tineri cercetători români, adoptate anul trecut de Executiv, precum şi programul de atragere în ţară a "creierelor" din întreaga lume sunt lucruri care arată viziunea Guvernului în acest important sector, a afirmat marţi Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, la Gala Cercetării Româneşti, eveniment organizat de MCID la Ateneul Român.
"Sunt trei obiective mari ale acestui eveniment - în primul rând să ne recunoaştem elitele. România nu a excelat întotdeauna la acest capitol. Sunt mulţi mari români care au fost recunoscuţi mai întâi în străinătate şi, eventual, în România, după ce nu mai erau printre noi. Excelenţa, inteligenţa, perseverenţa, asumarea şi o oarecare doză de curaj să cercetezi ceea ce nimeni nu cunoaşte încă. Întreaga arenă publică, indiferent de culori, cercetarea este esenţială pentru România viitorului. 70% este creşterea bugetului, cea mai mare din istorie, s-a întâmplat anul acesta. Programul-nucleu care finanţează sistemul de cercetare, finanţarea de bază a crescut de la aproximativ 500 de milioane de lei la 750 de milioane de lei, creştere fără precedent. Adoptate anul trecut în Guvern, două programe de recunoaştere a celor mai buni tineri cercetători români, Programul de burse Henri Coandă şi Programul de burse Carol I, care vizează exact încurajarea tinerilor cercetători să intre în sistem şi să facă performanţă aici, acasă, eventual să nu mai plece. Şi, nu în ultimul rând, programul de aducere în ţară a creierelor din întreaga lume, cel mai mare din istorie, peste 180 de milioane de euro. Sunt lucruri concrete şi lucruri care vădesc viziunea Guvernului României într-un moment economic de securitate socială foarte complicat. Şi ea se rezumă la asta - banii pentru cercetare nu sunt o cheltuială, sunt o investiţie în viitor", a subliniat ministrul, potrivit Agerpres.
El a adăugat că România trebuie să depăşească povestea lui "aici nu se mai poate nimic", pe cea a resemnării şi a ridicării din umeri şi să fim atenţi la "povestea medaliilor de aur şi la locurile de top" pe care români "extraordinari" le ocupă în competiţie cu toate ţările lumii, la matematică, fizică, informatică şi în toate domeniile esenţiale pentru "ceea ce înseamnă viitorul".
"De multe ori, ne-am obişnuit să ne spună străinii lucruri mai frumoase decât noi. România a fost blocată în povestea lui 'aici nu se mai poate nimic', în povestea resemnării, în povestea ridicării din umeri. Or, în seara asta, povestea pe care aceşti români extraordinari o spun este una a medaliilor de aur la nivel mondial şi, dacă ne uităm la clasamentele olimpiadelor din toate timpurile, o ţară de 20 de milioane de suflete este în permanenţă în top 3 sau pe locul 1, de multe ori, în competiţie cu toate ţările lumii şi la matematică, şi la fizică, şi la informatică, şi la toate domeniile care sunt esenţiale pentru ceea ce înseamnă viitorul. Din toate acestea trebuie să ne împărtăşim cu experienţa acestor exemple. Să avem cu toţii dorinţa de a şti mai departe, de a creşte această ţară şi mai ales conştiinţa că viitorul aparţine ţărilor care au cei mai buni oameni din lume, cele mai mari minţi. Şi din perspectiva asta România este norocoasă să aibă minţi precum cele pe care le recunoaştem în această sală, minţi precum cei care sunt finalişti, dar nu au câştigat de data aceasta, minţi precum cei care nu au ajuns nici finalişti, dar sunt de asemenea excepţionali şi mulţi alţii care nici nu au candidat la această ediţie dar vor candida pe viitor. România are viitor, iar România viitorului este aici", a încheiat ministrul.
În cadrul evenimentului au fost acordate premii pentru cercetare şi inovare unor cercetători individuali şi unor echipe de cercetare, atât pentru cei tineri, cât şi pentru cei cu experienţă.
