Preşedinta Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, a anunţat că va solicita de la mai multe instituţii, printre care şi CNSAS, să facă verificări cu privire la judecătorul Laurenţiu Beşu, cel care a făcut dezvăluiri în documentarul Recorder, deşi acesta avea la Revoluţia din decembrie 1989 vârsta de 11 ani, informează Agerpres.
Liana Arsenie a spus că Laurenţiu Beşu ar fi lucrat pentru "Servicii", fără să aducă dovezi în acest sens.
"Astăzi, vedem un judecător cu trecut în Servicii care lansează acuzaţii grave bazate exclusiv pe percepţii, o instituţie media care foloseşte mesajul fără verificări. Apariţia acestor atacuri exact când se află pe rol dosare foarte complicate. Contextul obiectiv este de natură să ridice legitime semne de întrebare privind intenţia de a crea acest haos controlat. Este oare o coincidenţă că în acest mecanism este implicat un judecător cu trecut în Servicii? Atacul politicului instituţionalizat rezultă chiar din prezentarea la Televiziunea publică naţională a unui film foarte artistic, cu pretenţii de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituţionale'', a declarat Liana Arsenie, în cadrul unei conferinţe extraordinare de presă.
După această declaraţie, jurnaliştii i-au atenţia lui Arsenie că CNSAS are drept obiect de activitate identificarea foştilor colaboratori ai Securităţii comuniste, iar judecătorul Laurenţiu Roşu avea 11 ani în decembrie 1989.
Șefa CAB știa că Beșu avea doar 11 ani la Revoluție
"Vreau să ne lămurim, dacă aţi mai auzit de colaboratori ai Securităţii la mai puţin de 11 ani", a fost întrebarea unui jurnalist.
"În fiecare an, dăm declaraţii cu toţii. Există obligaţie legală, chiar dacă aveam 5 ani sau 10 sau 11 ani, este prevăzută obligaţia legală, aşa încât este obligaţie să solicităm aceste verificări", este explicaţia oferită de Arsenie.
Anterior, într-un comunicat remis miercuri, conducerea CAB a insinuat că judecătorul Laurenţiu Beşu ar fi lucrat înainte ca ofiţer la serviciul secret al MAI, cunoscut ca "Doi şi-un sfert", însă instanţa aduce ca probe doar articole de presă.
"Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca 'ofiţer la Doi şi-un sfert' sau 'SIPI'
Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraţilor prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie - sau să fi fost - agent de informaţii (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să
primească răspunsuri privind: în ce calitate a acţionat în diverse perioade ale carierei sale, care au fost atribuţiile reale, ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituţii ale statului, dacă mai există astfel de raporturi în prezent, şi, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său şi poziţia actuală", transmitea Curtea de Apel.
În documentarul "Justiţie capturată", Laurenţiu Beşu face dezvăluiri despre fapte petrecute la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu.
Comentează