Digi24:
Rusia îşi va continua acţiunile subversive, din spatele cortinei, în Europa răsăriteană, dar ţara noastră deţine, încă, unele avantaje pe care multe state din regiune le-au pierdut în ultimii ani, susţine gânditorul american, Robert D. Kaplan. Totuşi, se poate deduce din interviul acordat de Kaplan portalului Hotnews, problemele generate de agresivitatea cu care Moscova îşi proiectează interesele pot fi potenţate de slaba rezonanţă pe plan extern a activităţii unor instituţii-cheie de la Bucureşti. Acesta ar fi cazul Palatului Cotroceni. La Washington, spune Kaplan, preşedintele Iohannis „nu prea e văzut deloc”. Cu privire la premierul Cioloş, în schimb, opinia ia o altă direcţie.
„Mă aştept ca Putin să continue, aşa cum fostul preşedinte Băsescu mi-a explicat, şi am scris-o în nouă mea, cartea, să folosească subversiunea, acţiunile în spatele cortinei, să facă tot ce poate pentru a slabi guvernele din Europa centrală şi de Est. Pentru că din punctul de vedere al lui Putin, are nevoie de o zonă soft de influenţă de tip imperial. Faci asta prin slăbirea guvernelor în toate aceste ţări. Cred că România este mult mai protejată de acest lucru decât Bulgaria, Serbia, Polonia, Ungaria, cel puţin în privinţa rezultatelor. Pentru că România are un guvern pro-occidental, un guvern tehnocrat. Dacă vă uitaţi la creşterea autoritarismului în Ungaria, alunecarea în naţionalismul de dreapta în Polonia, la instituţiile statale slabe din Bulgaria şi Serbia, veţi vedea că România se află, relativ spus, într-o poziţie mai puternică”, explică scriitorul şi jurnalistul Robert d. Kaplan.
Prezent la Bucureşti cu prilejul lansării oficiale a cărţii sale despre România, „În umbra Europei”, Kaplan vorbeşte şi despre modul în care elitele de la Washington au perceput primii aproape doi ani de mandat ai preşedintelui Iohannis. Nu sunt culori vii. „Cred că, din nefericire, (preşedintele Klaus Iohhanis – n.r.) nu prea e văzut deloc. Pe de o parte, media din Washington nu e atentă mai deloc la ce se întâmplă în lume - atenţia ei scade tot mai mult. Din acest punct de vedere, media este un dezastru: acoperirea informaţiilor nu doar despre Romania, ci despre Japonia, Germania etc. este pe ducă. Pe de altă parte, dacă vorbim despre guvernanţii din Washington, cred că ei ştiu că România are o situaţie mai bună decât alte guverne din ţările fostului Pact de la Varşovia. Are un guvern pro-occidental clar. Aici nu au problemele cu care se întâlnesc în Polonia, Ungaria sau Bulgaria. Dar, dincolo de toate acestea, preşedintele nu a lăsat o impresie solidă, într-un fel sau altul. Este încă invizibil”, arată Robert D. Kaplan.
Prezent de două ori în Top 100 Global Thinkers, întocmit de publicaţia Foreign Policy, Kaplan introduce totuşi o nuanţă, legat de situaţia delicată a lui Iohannis: „Opinia mea este că liderii trebuie să fie judecaţi în funcţie de echipele lor. Vorbesc despre calitatea oamenilor pe care îi aduci în poziţii precum şeful administraţiei prezidenţiale, consilierul principal pe teme politice sau afaceri externe... Adesea, când un lider nu este eficient, motivul ţine de echipa să slabă. Cei mai puternici preşedinţi americani au echipe puternice, au alături oameni într-adevăr puternici, sinceri, care nu se tem să le spună adevărul despre cum merg lucrurile şi care au tot timpul solutii în minte. Nu am urmărit atent situaţia, dar aş crede că, dacă preşedintele actual nu proiectează putere şi personalitate atât în ţară, cât şi în capitale precum Washington sau Bruxelles, aceasta e din cauza că echipa sa încă nu se ridică la nivelul necesar”.
„Tot ce spun este că, dacă un lider are probleme, acestea sunt cauzate adesea de echipa lui”, repetă Kaplan.
Ziarul Financiar:
Vechea zicală „bogaţii se îmbogăţesc, săracii sărăcesc“ tocmai a devenit realitate pentru companiile americane.
Un număr de 25 de companii americane non-financiare, echivalentul a 1% din sectorul corporatist, controlează peste jumătate din lichidităţile deţinute de întregul segment al companiilor americane non-financiare, relevă un raport al S&P.
Între timp, restul de 99% acumulează volume în creştere de datorii, raportul cash/datorie coborând în cazul lor la 15%, cel mai scăzut din ultimul deceniu. Acest lucru înseamnă că, excluzând cele mai bogate 25 de companii, o companie americană obişnuită deţine numai 15 cenţi în cash pentru fiecare dolar datorat.
Avuţia extremă a câtorva companii maschează cea mai pronunţată problemă de lichiditate din ultimul deceniu pentru marea majoritate a companiilor, potrivit lui Andrew Chang, analist la S&P. În condiţiile în care banca centrală americană se pregăteşte să readucă dobânzile de politică monetară la normal, povara record a datoriilor ar putea duce la un vârf al defaulturilor, constituind un risc masiv pentru in-vestitori, consumatori şi angajaţi, averti-zează Chang. Deţinerile totale de cash ale companiilor americane non-financiare au urcat la un nivel record de 1.840 mld. dolari.
Datoriile totale au atins 6.600 miliarde de dolari, iar cifra creşte rapid.
Numai în 2015, datoriile totale au crescut la aproximativ 850 miliarde de dolari, de aproximativ 50 de ori creşterea de 17 miliarde de dolari a deţinerilor de cash. Astfel, raportul cash/datorie a atins cel mai scăzut nivel din 2008.
Dintre cele 25 de companii care fac parte din procentul de 1%, primele cinci controlează aproape o treime din bilanţul total al lichidităţii. Acestea sunt Apple, cu lichidităţi de 215,7 miliarde de dolari, urmată de Microsoft, cu 112,8 miliarde $, părintele Google Alphabet cu 71,9 miliarde dolari, Cisco Systems cu 60,4 miliarde de dolari şi Oracle cu 52,3 miliarde de dolari.
Iar cei bogaţi s-au îmbogăţit şi mai mult, controlând acum 51% din lichidităţile totale.
Comentează